Treceți la conținutul principal

Dansatoarea de Kabuki

   Neata! Am ajuns deja la cartea cu numarul trei din coletul de la Bookia. Desi nu sunt pasionata de cultura asiatica, trebuie sa recunosc ca o consider interesanta si foarte diferita de cea europeana. Din acest motiv, am inceput cu nerabdare Dansatoarea de Kabuki.

   Eroina principala este Okuni o tanara dintr-un sat japonez ce are un mare talent: dansul. Din pacate in secolul al XVI-lea, dansatoarele erau deseori considerate kabuki, adica destrabalate din cauza ca sfidau conventiile si adoptau ideile occidentalilor. Taranii in general nu au ochi buni pentru asemenea obiceiuri, insa la oras lumea e mai permisiva. Ba chiar, nobilii devin tot mai interesati de aceasta forma de distractie.

   Okuni pleaca de la 17 ani de-acasa, iar dansul o va face sa cunoasca o lume la care nici nu visa. Ajunge sa cunoasca multi nobili, insa ei ii place sa se imbete de dans in fata oamenilor obisnuiti, care o aclama, care canta alaturi de ea si care pot simti cu adevarat pasiunea ei.


  Tanara fata se indragosteste foarte puternic de Sankuro, cel care fusese la un moment dat mentorul ei si apoi conducatorul trupei unde activa Okuni, insa cei doi sunt foarte diferiti: Sankuro doreste sa devina cat mai cunoscut, vrea sa ajunga pe culmile succesului si sa nu mai fie niciodata nevoit sa aiba reprezentatii in strada, insa Okuni doar pentru asta traieste.

  Anii trec, Okuni ajunge la 30 si ceva de ani. E tot dansatoare si-si joaca rolul zi de zi, insa sufletul ei sufera. Sankuro n-o mai iubeste, o dezamageste profund si din toata frustrarea acumulata, din dragoste impartasita si neimpartasita, Okuni explodeaza intr-o zi pe scena, dansand in cu totul alt mod decat o facuse pana atunci si interpretand rolul vietii ei. Spectatorii sunt de-a dreptul impresionati, chiar daca e o reprezentatie ad-hoc, iar Okuni isi da seama ca acest gen de interpretare este cel care o face sa se simta atat de fericita incat altceva nici nu mai conteaza.

  De fapt, aceasta este povestea aparitiei teatrului Kabuki, asa ca la baza, povestea are un sambure de adevar iar Okuni chiar a existat. Sawako Ariyoshi a construit o intreaga poveste in jurul acestui eveniment si a presarat-o si cu explicatii istorice, asa ca am avut impresia ca citesc o biografie foarte interesanta.

  Mi-a placut, recomand Dansatoarea de Kabuki mai ales celor pasionati de Asia, dar nu numai.

  Voi ati citit-o? V-ar tenta?



  E joi, asa ca va trimit si la:
Gabi - http://paginidezisinoapte.blogspot.ro
Diana - http://cherryqueendee.blogspot.com/


Kissez!

Comentarii

  1. As citi-o , pare a fi interesanta. Te admir pentru ca citesti mult, imi plac astfel de oameni. Eu is pe perioade...uneori am 3 carti incepute si le "mananc" in cateva zile, alteori trag de una ca de cai morti o luna intreaga...depinde si de carte.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. citesc cat pot de mult. am mai avut perioade cand faceam pauze, dar ma simteam aiurea, asa ca macar cateva pagini pe zi daca citesc si ma declar multumita :).

      Ștergere
  2. e minunata recenzia facuta de tine,as fi foarte incantata sa citesc aceasta carte,cred ca ar trece cateva nopti nedormite,in care as savura lecturarea acestei carti.Ma duce cu gandul la Memoriile unei gheise,pe care nu am mai citit-o din adolescenta. Multumesc pt articol Alina!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ma bucur ca ti-a placut.

      eu am citit memoriile... anul trecut si mi-a placut si cartea asta :).

      Ștergere
  3. nu am citit-o. doar Memoriile unei Gheise am citit din aceasta categorie si mi-a placut mult. cred ca si asta mi-ar fi pe plac. :)
    pupici!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Crema pentru ten Apidermin -review

  Hello! Fiind destul de multumita de Apidermaliv, care teoretic nu era pentru tenul meu, am decis sa cumpar un recipient micut de Apidermin. Varianta la 30 de ml costa 7,5 de lei si am luat-o dintr-un plafar.   Logic, am avut mari asteptari. Contine vitamina A si laptisor de matca, toate ingredientele sunt ok si este potrivita pentru tenul uscat.  In primul rand, ambalajul e dragalas, dar poleiala aurie dispare in cateva secunde. Spre exemplu, eu am avut-o in geanta vreo ora-doua de cand am cumparat-o si pana am ajuns acasa si deja arata ca trecuta printr-o mie de maini.   Acum sa trecem la produsul propriu-zis: cand am deschis recipientul am simtit un miros destul de puternic, dar nu deranjant. Textura (uimitor) pare mai light decat la Apidermaliv. Am avut impresia ca va intra rapid in piele, dar s-a format un soi de pelicula. Nu reprezinta o baza buna de machiaj, asa ca am inceput s-o folosesc seara. Din pacate, nu mi se potriveste. Nu are niciun efect asupra deshidratarii s

Impresiile mele despre cura cu spirulina

   Hey! Prin primavara m-am hotarat sa fac o cura cu spirulina pentru ca ma simteam cam vlaguita si aveam probleme destul de urate cu tenul. Inca de la inceput tin sa precizez ca nu am cunostinte in domeniu, ca m-am informat doar pe internet si ca experienta mea se poate sa fie diferita fata de a altora.   Nu prea imi place sa-mi administrez eu tratamente si suplimente, insa dupa ce am citit mai multe articole, am ajuns la concluzia ca spirulina este o mica minune ce aduce beneficii in aproape orice situatie si asa m-am decis sa incep o cura de aproximativ sase saptamani. Intai am cumparat un flacon de la Fares(spirulina+urzica, 60 de pastile-23 lei), apoi am ales Alevia (1+1 gratis, in total 60 de pastile-13 lei). Am luat cate-o pastila dimineata, la pranz si seara.    Parerile asupra efectelor sunt foarte variate, mai ales in ceea ce priveste slabirea/ingrasarea. Cred totusi ca am auzit mai multe voci care indeamna la consumul de spirulina in cazul in care se doreste o scader

Sondaje online: Daedalus plateste sau nu?

   Hello! Poate va aduceti aminte, la un moment dat spuneam ca experimentez putin cu sondajele online si ca sunt inscrisa in mai multe paneluri. La Daedalus am cont de multa vreme, am pierdut deja notiunea timpului. Am primit cateva invitatii la sondaje, apoi a inceput o perioada lunga de liniste. Intamplarea a facut sa citesc pe alte bloguri ca sunt seriosi, ca platesc, ca exista destule chestionare, dar eu tot nu primeam nimic. Le-am dat un mail, i-am intrebat ce se intampla si daca persoanele nou inscrise au sanse mai mari de invitatii la sondaj decat membri vechi. Logic era ca nu, asta mi-au si raspuns, dar dupa schimbul de mailuri am inceput sa mai primesc pe ici pe colo cate-un sondaj.    In primul rand, sa nu asteptati sa va imbogatiti! Mie totusi mi se pare de viitor aceasta abordare, plus ca-mi place sa completez chestionare, insa e clar ca remuneratia e mica si banii se strang destul de greu. Cu toate astea, comparativ cu alte paneluri, chestionarele sunt ceva mai bine pla