Treceți la conținutul principal

Verisoara mea Rachel


  Salut! Cred ca am vrut sa va mai spun asta, dar am omis: curiozitatea vizavi de romanele lui Daphne du Maurier se datoreaza mamei mele. Ea a citit cateva carti cand era chiar mai tanara decat mine. Din pacate nu le-a cumparat, ci doar le-a imprumutat, astfel incat nu le aveam in biblioteca. Revolutia din '89 a adus, printre altele, si un imens val de carti, insa autoarea aceasta nu a fost prea bagata in seama. La rastimpuri, maica-mea imi tot povestea de Rebecca, de Verisoara mea Rachel si chiar daca stilurile noastre difera foarte tare, eram oarecum curioasa despre ce-i vorba.


  Dupa indelungi asteptari am primit Rebecca si mi-a placut, asa ca a fost o consecinta fireasca sa mai aleg o carte si asa am adaugat bibliotecii mele si Verisoara mea Rachel. In primul rand, va pot spune ca o gasiti in aceasta librarie online cu doar 6 lei! Este un pret foarte bun: avem de-a face cu un roman clasic de 350 de pagini.


   Romanul este povestit prin ochii lui Philip - un tanar de aproximativ 25 de ani. El ramane orfan de mic si cu o avere insemnata si este crescut de verisorul sau Ambrose, care este cu 20 de ani mai in varsta. Relatia dintre ei e foarte profunda, cei doi sustinandu-se si avand grija unul de celalalt. Sanatatea lui Ambrose scartaie putin, asa ca pleaca din Anglia in insorita Italie, unde o va cunoaste pe o verisoara indepartata pe nume Rachel. In scurt timp, Ambrose, celibatar convins, se insoara cu verisoara socandu-i pe toti cei cunoscuti. Scrisorile catre casa devin tot mai rare si mai ciudate si intr-un final Ambrose moare intr-un mod care ii pare lui Philip cel putin straniu.


  Philip jura sa razbune moartea verisorului sau, insa in momentul in care o cunoaste pe Rachel incepe sa uite de planurile lui si se indragosteste de ea. Nu mai conteaza nici diferenta de varsta de 10 ani, nici faptul ca l-a iubit si stimat atat de mult pe Ambrose si nici ca un avocat italian ii tot da tarcoale lui Rachel si sa impresia ca cei doi comploteaza impreuna. Philip este absorbit de personalitatea femeii si doar la intervale rare, isi da seama ca totul pare foarte dubios.


  Care-o fi adevarul? Este Rachel o vaduva neagra care cauta doar averi? Il iubeste si ea sincer pe Philip? Va las sa descoperiti singuri. Cert este ca avem de-a face cu acelasi stil dulce de scriere ca si in Rebecca, o lectura usor de urmarit, interesanta fara a agita si care se termina si ea intr-un mod care te face sa stai pe ganduri. O recomand in special iubitorilor de literatura clasica. Eu as vrea sa vad si filmul, rusine sa-mi fie dar inca nu l-am vizionat: e din 1952, iar in rolul lui Rachel o gasim pe Olivia De Havilland.




   Fiindca joia asta s-a lasat cu recenzie, va invit si la Gabi si Diana sa vedeti ce va recomanda.


Kissez!

Comentarii

  1. So beautiful and interesting post! Like your blog and the way you write!
    I’ll be happy to see you in my blog!)

    Diana Cloudlet
    http://www.dianacloudlet.com/

    RăspundețiȘtergere
  2. Cred ca aş vrea să citesc şi. eu atât rebecca cat şi verişo mea Rachel Mulţumim pentru că ne-ai adus în atenţie aceste cărţi.
    Ştiu că n-am mai dat de mult un semn, am avut însă multe probleme de sănătate, iar acum am intrat în concediul prenatal un pic mai repede şi sper să fie totul bine şi să am timp şi pentru blogurile mele preferate.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. eu zic sa le dai o sansa :).

      sa stii ca de vreo trei saptamani m-am tot gandit la tine si speram sa nu ai probleme, parca am simtit ca ti s-a intamplat ceva si nu numai din cauza ca ai lipsit :(. iti doresc sanatate si numai bine :*. mai ai o luna jumate, nu?

      Ștergere
  3. Nu cred sa fi citit vreun alt roman al lui D. de Maurier, exceptand Rebecca.
    Pe Olivia de Havilland am iubit-o in "Pe aripile vantului"...

    Pretul e imbatabil! Multumim pentru recomandare!

    Puuup, Alina!
    Ilda
    Lavender thoughts

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. si mie mi-a placut la nebunie: rolul lui Melanie s-a potrivit perfect. de altfel Melanie este personajul meu favorit.

      Ștergere
  4. se pare ca avem gusturi comune :) N-am citit-o, dar cu siguranta mi-ar placea.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Impresiile mele despre cura cu spirulina

Hey! Prin primavara m-am hotarat sa fac o cura cu spirulina pentru ca ma simteam cam vlaguita si aveam probleme destul de urate cu tenul. Inca de la inceput tin sa precizez ca nu am cunostinte in domeniu, ca m-am informat doar pe internet si ca experienta mea se poate sa fie diferita fata de a altora.

  Nu prea imi place sa-mi administrez eu tratamente si suplimente, insa dupa ce am citit mai multe articole, am ajuns la concluzia ca spirulina este o mica minune ce aduce beneficii in aproape orice situatie si asa m-am decis sa incep o cura de aproximativ sase saptamani. Intai am cumparat un flacon de la Fares(spirulina+urzica, 60 de pastile-23 lei), apoi am ales Alevia (1+1 gratis, in total 60 de pastile-13 lei). Am luat cate-o pastila dimineata, la pranz si seara.

   Parerile asupra efectelor sunt foarte variate, mai ales in ceea ce priveste slabirea/ingrasarea. Cred totusi ca am auzit mai multe voci care indeamna la consumul de spirulina in cazul in care se doreste o scadere in g…

Emetostop impotriva raului de miscare

Hello! M-am hotarat sa fac aceasta postare din doua motive. In primul rand, exista foarte multi oameni care au probleme cu raul de miscare (ma aflu si eu printre ei) si numai cineva care se confrunta cu asa ceva stie ce inseamna sa ratezi excursii, sa stai tot timpul stresat, sa-ti fie rau dupa primele 5 minute de mers. In al doilea rand, postarea despre Aerius (impotriva alergiilor) s-a bucurat de vizualizari multe, asa ca m-am gandit ca poate reusesc sa ajut pe cineva si de data asta.



  Eu am rau de miscare de cand ma stiu, cand eram mica plecam cu vestita punga si daca faceam un drum de 10 km, indiferent daca era cu masina, autocar sau tren. Toate excursiile din scoala primara erau incununate de stari de rau. Medicamentele nu erau bune si chiar daca le luam nu aveau efect. Intr-un final, am renuntat la excursii fiind ingrozita de ce urma sa simt.


  In clasa a VIII-a s-a organizat o excursie foarte frumoasa asa ca m-am decis sa mai incerc odata si, in prealabil, m-am interesat la …

Sondaje online: Daedalus plateste sau nu?

Hello! Poate va aduceti aminte, la un moment dat spuneam ca experimentez putin cu sondajele online si ca sunt inscrisa in mai multe paneluri. La Daedalus am cont de multa vreme, am pierdut deja notiunea timpului. Am primit cateva invitatii la sondaje, apoi a inceput o perioada lunga de liniste. Intamplarea a facut sa citesc pe alte bloguri ca sunt seriosi, ca platesc, ca exista destule chestionare, dar eu tot nu primeam nimic. Le-am dat un mail, i-am intrebat ce se intampla si daca persoanele nou inscrise au sanse mai mari de invitatii la sondaj decat membri vechi. Logic era ca nu, asta mi-au si raspuns, dar dupa schimbul de mailuri am inceput sa mai primesc pe ici pe colo cate-un sondaj.


   In primul rand, sa nu asteptati sa va imbogatiti! Mie totusi mi se pare de viitor aceasta abordare, plus ca-mi place sa completez chestionare, insa e clar ca remuneratia e mica si banii se strang destul de greu. Cu toate astea, comparativ cu alte paneluri, chestionarele sunt ceva mai bine plati…