Treceți la conținutul principal

Minunata lume noua

  Salutare! Azi o sa va povestesc despre o carte pe care voiam de mult s-o citesc si care am observat ca are parte de multe recenzii pozitive si o multime de cuvinte de lauda. Si cum mai sunt si fana de distopii, ajunsesem la concluzia ca am pierdut prea multa vreme si ca trebuie sa vad si eu care-i treaba cu Minunata lume noua. Asa ca am luat-o din libraria online cu care v-am obisnuit deja - Libris.


   Subiectul e interesant, cel putin teoretic: actiunea are loc peste cateva secole, cand oamenii nu se mai nasc, ci sunt conceputi pe banda rulanta. Exista cinci categorii de oameni: Alfa, Beta, Gama, Delta si Epsilon. Desi primele doua categorii sunt privilegiate (ei fiind frumosi, destepti si aproape de perfectiune, chipurile!), fiecare dintre aceste categorii sunt conditionate inca din copilarie sa fie complet multumiti de rolul pe care-l au in societate. Slogane puerile, poezioare si indoctrinarea in timpul somnului cu diverse lozinci care pur si simplu le spala creierul. In plus, sexualitatea este foarte libera si incepe de la varste foarte mici. Toti apartin tuturor, deci cuplurile se formeaza ad-hoc, dureaza foarte putin si e de datoria tuturor sa "apartina" semenilor. Pe de alta parte, daca se simt usor nelinistiti, suparati, sunt indemnati sa ia cate-un gram de Soma, adica un soi de drog care sa-i ajute sa fie euforici. Toti raman tineri mult timp, iar apoi isi accepta cu cea mai mare normalitate moartea.


  Printre toti oamenii acestia, exista si Bernard, un Alfa cu fizic de o casta inferioara si care isi petrece timpul mai mult singur spre deosebire de ceilalti. E un soi de ganditor si de timid si incepe sa simta ceva mai mult pentru Lenina (o tanara din casta lui). Cumva se stabileste o legatura intre ei si pleaca intr-o vacanta in lumea salbatica. In lumea aceasta traiau oameni care inca se mai nasteau ai aveau niste conceptii asemanatoare cu cele din ziua de azi, o populatie care traia la limita subzistentei si era o curiozitate pentru cei din lumea noua. Acolo, Bernard si Lenina descopera o tipa Beta alungata din lumea noua, care a savarsit lucrul cel mai imoral cu putinta: a nascut un baiat. Acest baiat este adus in noua lume, numit Salbaticul si incepe sa analizeze si sa fie analizat.


  Repet, imi plac ideile ciudate, distopiile mereu ma atrag, sunt deschisa oricarui scenariu iesit din comun. Si am stat aproape o ora cu pagina in care scriu acum complet alba, uitandu-ma in gol, pentru ca impresia mea e atat de diferita de celelalte recenzii si pentru ca nu-mi prea place sa vorbesc foarte dur despre o carte, dar cum sinceritatea pe mine ma caracterizeaza, trebuie sa ma exprim: foarte rar am intalnit o carte care sa mi se para atat de slaba, prost scrisa si care sa nu-mi transmita nimic. Am tras opt zile de ea, de mai putin de 300 de pagini in format mic si in fiecare seara aproape ca adormeam cu ea in mana fiindca imi lasa impresia ca nu se intampla nimic. Ok, am inteles ideea cartii, nu asta e problema, insa un subiect ce parea interesant, s-a transformat pentru mine intr-o dezamagire crunta.


  Motivul principal este ca distopiile in mod normal se refera la regimuri totalitariste, la o lume complet controlata, la teroare practic. Si chiar daca personajele se indoapa cu Soma si nu realizeaza ce traiesc, cititorul trebuie sa simta acea teroare, trebuie sa razbata din paginile cartii, in mod ideal ar trebui sa te rascoleasca atat de tare incat sa nu poti dormi, nu sa-ti cada cartea pe piept.


  In al doilea rand, o carte cere o anumita actiune, citind aceste pagini aveam impresia ca nu se intampla absolut nimic. Teoretic se petreceau acolo niste lucruri, practic nu ajungeai la absolut nimic. Nu incepea ceva bine, ca ne pierdeam cine stie pe unde...


  Explicatiile de la final mi s-au parut absolut caraghioase, avand in vedere ca erau legate de niste opere elocvente pentru anii '30, dar nimeni nu ti-ar fi putut vorbi astfel de ele dupa 600 de ani cand are loc actiunea cartii.


  Dintr-o distopie de obicei tragi niste invataminte, din lumea asta minunata eu nu am putut sa extrag nimic care sa mi se para de valoare.


  Lumea asta nu era deloc inspaimantatoare - deci n-o pot considera distopie. Sa fie o lume ideala o lume in care ai relatii sexuale cu oricine si te tratezi cu Soma? Pentru mine nu, deci n-o pot pune nici la categoria utopiilor. O varza? Pentru mine, da.


  Deseori am citit comparatii intre Minunata lume noua si 1984 al lui Orwell care, intamplator, e romanul meu favorit din toate timpurile. Mi se pare absolut jignitoare o comparatie. La Orwell exista poveste, tensiune crescanda, emotii cat cuprinde, coerenta, o structura imbatabila, o distopie in adevaratul sens al cuvantului, care ma cutremura.


  Nu sunt critic literar si nici n-am pretentia ca o carte se scrie usor, nu spun ca asta trebuie sa fie parerea tuturor, insa este a mea si mi-o asum. Imi cer scuze daca am jignit pe cineva, dar credeti-ma ca nu ma puteti convinge sa-mi schimb parerea. E foarte profunda, la fel ca si dezamagirea mea. Ajungand la final, nu m-am putut intreba daca Huxley chiar a scris cartea aceasta pentru ca a vrut sa fie asa sau pentru ca i-a iesit asa.


  Ca sa nu inchei articolul pe un ton sumbru, m-am hotarat sa va fac o recomandare in materie de distopii: Povestirea cameristei de Margaret Atwood. Desi nu se ridica in opinia mea la rangul lui 1984, e tare interesanta si merita citita.



  Hai sa vedem ce ne recenzie ne-a pregatit si Gabi - http://paginidezisinoapte.ro


Kissez!



P.S. Daca era sa-mi dau drumul la toate ideile, iar scriam o postare de 3000 de cuvinte :)). M-am limitat doar la cateva.

Comentarii

  1. La rangul lui 1984 e greu de ajuns! :)
    Totusi, eu am rezonat cu cartea care e subietul recenziei. Nu-s acolo pretentii literare, dar mi-e mi-a placut felul in care e schitata acea lume, m-a facut sa cred in ea; a fost o lectura ce m-a... tinut! Dar, vorba lui Borges, o carte ce nu iti e pe plac nu a fost scrisa pentru tine! Am intalnit si eu multe carti ce nu au fost scrise pentru mine.

    Pupicei, draga mea Brumarica!
    Ilda
    Lavender Thoughts

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. iti dai seama ca eu am citit-o dupa ce-am auzit numai ode la adresa ei si eterna comparatie cu 1984 m-au facut sa cred ca o sa ma desfat cu cartea...

      interesant ca te-a captat. te cred, nu-i vorba, dar mi-e greu sa simt :). imi permit sa-ti spun astea deoarece stiu ca nu mi-o iei in nume de rau si pot vb liber cu tine :).

      Ștergere
    2. Doamne, ce ar fi de luat in nume de rau??? Nu-s copil sa ma supar ca nu ti-a placut o carte ce mie mi-a placut! :))) Putem dezbate a la log pe tema asta si tot nu ne-am supara, ar fi culmea!

      Kisseeees! :)

      Ștergere
    3. nu toti sunt asa de intelepti ca tine ;)).

      Ștergere
  2. A fost una din cartile care mi-au chinuit viata!:)) Am avut-o de citit in facultate pentru nu mai stiu care materie. Am facut Facultatea de Sociologie si unul din profi a decis ca e interesant sa discutam despre Minunata lume noua si 1984. Martrisesc ca mie nici 1984 nu mi-a placut, dar asta a lui Huxley...a fost un chin!:)) Te inteleg perfect!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ma bucur ca ma intelegi chiar daca din start nu-ti plac distopiile :).

      Ștergere
  3. saptamana asta n-am reusit sa ma integrez in termen insa citesc si eu acum o carte. imi place si o sa scriu despre ea. imi pare rau ca lectura ta te-a dezamagit.. :(
    pupici!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mi-a mai trecut dezamagirea, dar doar putin!


      :))

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Impresiile mele despre cura cu spirulina

Hey! Prin primavara m-am hotarat sa fac o cura cu spirulina pentru ca ma simteam cam vlaguita si aveam probleme destul de urate cu tenul. Inca de la inceput tin sa precizez ca nu am cunostinte in domeniu, ca m-am informat doar pe internet si ca experienta mea se poate sa fie diferita fata de a altora.

  Nu prea imi place sa-mi administrez eu tratamente si suplimente, insa dupa ce am citit mai multe articole, am ajuns la concluzia ca spirulina este o mica minune ce aduce beneficii in aproape orice situatie si asa m-am decis sa incep o cura de aproximativ sase saptamani. Intai am cumparat un flacon de la Fares(spirulina+urzica, 60 de pastile-23 lei), apoi am ales Alevia (1+1 gratis, in total 60 de pastile-13 lei). Am luat cate-o pastila dimineata, la pranz si seara.

   Parerile asupra efectelor sunt foarte variate, mai ales in ceea ce priveste slabirea/ingrasarea. Cred totusi ca am auzit mai multe voci care indeamna la consumul de spirulina in cazul in care se doreste o scadere in g…

Sondaje online: Daedalus plateste sau nu?

Hello! Poate va aduceti aminte, la un moment dat spuneam ca experimentez putin cu sondajele online si ca sunt inscrisa in mai multe paneluri. La Daedalus am cont de multa vreme, am pierdut deja notiunea timpului. Am primit cateva invitatii la sondaje, apoi a inceput o perioada lunga de liniste. Intamplarea a facut sa citesc pe alte bloguri ca sunt seriosi, ca platesc, ca exista destule chestionare, dar eu tot nu primeam nimic. Le-am dat un mail, i-am intrebat ce se intampla si daca persoanele nou inscrise au sanse mai mari de invitatii la sondaj decat membri vechi. Logic era ca nu, asta mi-au si raspuns, dar dupa schimbul de mailuri am inceput sa mai primesc pe ici pe colo cate-un sondaj.


   In primul rand, sa nu asteptati sa va imbogatiti! Mie totusi mi se pare de viitor aceasta abordare, plus ca-mi place sa completez chestionare, insa e clar ca remuneratia e mica si banii se strang destul de greu. Cu toate astea, comparativ cu alte paneluri, chestionarele sunt ceva mai bine plati…

Emetostop impotriva raului de miscare

Hello! M-am hotarat sa fac aceasta postare din doua motive. In primul rand, exista foarte multi oameni care au probleme cu raul de miscare (ma aflu si eu printre ei) si numai cineva care se confrunta cu asa ceva stie ce inseamna sa ratezi excursii, sa stai tot timpul stresat, sa-ti fie rau dupa primele 5 minute de mers. In al doilea rand, postarea despre Aerius (impotriva alergiilor) s-a bucurat de vizualizari multe, asa ca m-am gandit ca poate reusesc sa ajut pe cineva si de data asta.



  Eu am rau de miscare de cand ma stiu, cand eram mica plecam cu vestita punga si daca faceam un drum de 10 km, indiferent daca era cu masina, autocar sau tren. Toate excursiile din scoala primara erau incununate de stari de rau. Medicamentele nu erau bune si chiar daca le luam nu aveau efect. Intr-un final, am renuntat la excursii fiind ingrozita de ce urma sa simt.


  In clasa a VIII-a s-a organizat o excursie foarte frumoasa asa ca m-am decis sa mai incerc odata si, in prealabil, m-am interesat la …