Follow this blog with bloglovin

Follow on Bloglovin

vineri, 1 august 2014

Gel de dus Balea cu pepene verde - review

   Hey! M-am gandit sa incepem ultima luna de vara (Doamne, unde s-a dus restul???) cu un review la un produs delicios. Am ales gelul de dus cu pepene de la Balea. L-am luat din Dm cu doar 6 lei, are 300 de ml si un recipient care mie mi s-a parut foarte atragator :). Ma binedispune imediat.


  Acum trei ani, inainte sa-mi deschid blogul, de fapt inainte sa plec la mare si sa stau tolanita la soare, am trecut prin Dm si mi-am luat o plasa plina de produse. Pe vremea aia nu ma stiati voi, insa eu tot pasionata de geluri eram si aveam aceleasi obiceiuri, asa ca am indesat rapid vreo patru si trei dintre ele erau limited edition :)). Stiu ca mi-am luat unul de la raionul de copii ( mirosea prea bine, ulterior mi s-a facut rau de la el :)), unul cu pitaya pe care-l mai avusesem in trecut si-mi bantuia noptile, unul cu grapefruit care n-a spumat deloc si pe care am apucat sa-l folosesc in iarna si favoritul meu, cel cu pepene verde.


   De ce le-am enumerat anterior? Ca sa vedeti ce memorie fantastica am cand vine vorba de geluri. Ce-i al meu e al meu!


  Buuun! Stiu ca am plecat la mare fara Balea cu pepene, dar cu un Cien portocaliu. Ei bine, toata vacanta m-am gandit cum ma intorc eu acasa si iau pepenele sub dus cu mine. Bineinteles, dupa ce m-am vazut ajunsa, exact aia am facut. Si multe zile dupa aceea tot aia am facut. Cand s-a terminat, am fost foarte trista mai ales ca am observat ca Balea schimba an de an editiile. In 2012 am avut ocazia sa incerc un gel de dus cu pepene galben si chiar mi-a placut, dar nu era ca asta.


   Va inchipuiti ce tzopaiala m-a apucat cand am vazut flaconul asta pe raft? L-am luat urgent, nu se putea sa nu-l iau. Dupa ce-am scris un roman, trec si la review: miroase a pepene!




:)) Miroase exact a pepene, e asa... suculent, racoritor, fructat, atat de potrivit pentru vara. Are o nuanta rosie exact ca sucul de lubenita (hai sa vad cine stie regionalismul asta). Spumeaza usor, nu-mi usuca deloc pielea si mi-o lasa catifelata si usor parfumata. Imi place tot la el, mai putin faptul ca nu-l gasesc tot timpul. M-am consolat cu cel de la Avon, gama Naturals care-i seamana bine.




   Nota 10! Parca ma face sa fiu pusa pe sotii gelul asta, nu-i asa? ;)


Kissez!

joi, 31 iulie 2014

A douasprezecea carte

  Hey! Azi iar va invit sa cititi si ca va mobilizez va povestesc despre ultima mea lectura: A douasprezecea carte de Jeffery Deaver pe care am luat-o din aceasta librarie online.


  Romanul de fata este tot din seria Lincoln Rhyme, detectivul genial care a ajuns paralizat aproape complet in urma unui accident. Nici n-am citit descrierea inainte sa iau cartea, am stiut cert ca o vreau si ma gandeam oare cu ce o sa ma mai surprinda Deaver de data aceasta. Titlul nu-mi dadea mari indicii. Intr-un fel ma asteptam la o carte bine documentata pentru ca si celelalte au fost la fel, insa domeniile pe care le alege sunt atat de variate si atat de bine studiate incat ma uimeste de fiecare data. Nicio carte nu seamana cu cealalta.

 Acum am cunoscut-o pe Geneva Settle o fata de 16 ani din Harlem. In timp ce studia intr-o biblioteca despre viata unui stramos de-al sau, este atacata de un criminal profesionist. Reuseste sa scape, insa mercenarul e mereu pe urmele ei. Si nu orice mercenar, ci unul inteligent, maestru in instalarea de capcane ciudate si fascinat de acidul sulfuric. In plus, el nu are nicio emotie, e golit de toate sentimentele, astfel incat actioneaza cu cel mai rece sange posibil.


  Lincoln Rhyme incepe sa invetigheze cazul si afla foarte multe, insa ceea ce-l macina cel mai tare e intrebarea: de ce vrea acel criminal sa o omoare chiar pe Geneva? E din cauza fetei sau din cauza ca studia viata stramosului sau, un fost sclav si lider in miscarea pentru drepturi civile din anii 1860? Nu cumva se ascund lucruri importante in acele documente? Lucruri de care nu trebuia sa afle nimeni?

  Daca e vreo legatura, va las sa descoperiti singuri. A douasprezecea carte merita atentie si chiar acum are un pret redus: 22,5 lei :). O sa agsiti lucruri interesante legate de istorie si de viata din Harlem. Iar titlul vine de la unul dintre indicii.

 Si pentru ca e joi, e zi de recenzii:

Gabi - http://paginidezisinoapte.blogspot.com
Ana Maria - http://unghiutelemele.blogspot.ro/




Kissez!

 

miercuri, 30 iulie 2014

Favoritele lunii iulie

  Salutare! S-a dus si luna mea preferata de vara. Iulie ne-a adus ploaie, dar si cateva zile in care am simtit in sfarsit putina caldura! Oricum, indiferent de ce capricii ne aduce fiecare luna, intotdeauna imi gasesc macar cateva preferate din universul cosmetic ;). Am decis sa le postez azi, chiar daca de obicei fac acest gen de articol chiar in ultima zi a lunii. Maine am pregatita o recenzie si-am vrut s-o postez alaturi de fetele mele :)).
- pentru zilele calduroase am ales mereu balsamul Placental. Il iubesc si-acum si l-as mai cumpara.

- samponul Enliven, prieten de nadejde :)

- desi am mai alternat gelurile, cel mai des folosit a fost cel cu piersici Extradoux

- crema pentru picioare Blanchette B. - una dintre cele mai inspirate alegeri de anul acesta. Si e aproape pe gratis.

- in serile mai racoroase am ales lotiunea Sensual Blush de la Victoria's Secret. Urmeaza un review luna viitoare. Se vede si-n poza ca am ajuns aproape la jumatatea ei :).

- spray-ul pentru picioare Balea care nu ma lasa la greu

- pudra Illuskin de la Oriflame. Am ajuns sa-mi placa o pudra! Wow!

- corectorul Illuskin care camufleaza imperfectiunile

- fondul de ten compact Giordani pe care l-am folosit aproape zilnic
- Omnia Green Jade - nu mai zic altceva :))

- sapunul lichid cu flori de mar. Il iubesc, nu ma satur de el si mi-e ciuda ca se va termina si n-o sa mai gasesc :(.
- mastile pentru ten Missha. Va urma un review.


  Da, stiu, de mult n-am mai avut asa o lista lunga de preferate :). A fost o luna buna din acest punct de vedere. Sa vedem ce imi rezerva august ;).



Kissez!


marți, 29 iulie 2014

Omnia Green Jade Bvlgari EDT - review



    Neata! Deoarece v-am mai povestit ocazional despre Green Jade, m-am gandit la cititoarele fidele care mai mult ca sigur ca au memorat deja involuntar exclamatiile mele incantate, asa ca postarea de astazi este un mix: cateva dintre parerile mele, o intamplare penibila, dar usor hazlie si, la final, review-ul. Si nu, n-am sa mai laud inca o data sticluta adorabila :)).



  Stiu ca am socat ceva lume cand am zis ca am pe lista peste 300 de parfumuri. Tare ma tem ca daca incep sa le numar, trec lejer si de baremul acesta. Eu sunt de genul asta: Vai!!! Parfum nou la casa X! Auuu! Am vazut in revista Y varianta de vara a parfumului Z! Yuppy! Sunt reduceri! Interesant! Nu stiam de parfumul asta!

  Si exclamatiile astea nu se intampla ocazional, ci vin la cel mult trei zile! Pe bune, m-as imbalsama in parfum si parca v-am spus: cand o fi sa mor, o sa las in testament sa nu fiu bagata in sicriu pana nu sunt parfumata :)). Daca nu ies neparfumata din casa pana la paine, garantat n-as vrea sa se intample dezastrul chiar pe ultimul drum! Numai o pasionata ma poate intelege, deci n-am pretentii de la toata lumea.

  Lasand glumele deoparte, chiar ador parfumurile si, nu stiu cum se face, tot spre cele high-end ma orientez. Imi par parfumuri complexe, fara iz de alcool, fara impresia aceea ca e o aroma neterminata. Nu ma prea inteleg cu replicile si sincera sa fiu nu inteleg urmatoarea chestiune, dar pe care am intalnit-o foarte des si pe bloguri, site-uri cu parfumuri, mediul offline: se da un parfum-replica iar descrierea care vine cu el suna cam asa “E identic cu originalul, doar ca e diluat si persista mai putin”.

  Chiar nu vreau sa fac pe cineva sa se simta prost, departe de mine orice tendinta malitioasa pe ziua de azi, dar eu chiar nu pot intelege si nu as putea sa pun un egal intre original si-o copie diluata. Daca e diluat, proprietatile sale se modifica, e clar ca a intervenit ceva si l-a alterat. Persistenta slaba e cel mai des un semn ca parfumul respectiv nu e de prea buna calitate. E ca si cum compar un vin cu un buchet remarcabil cu un deget de vin bagat intr-un pahar cu apa. Izul o fi acelasi, insa impresia finala e mult diferita.

  Cu toate acestea, uneori am folosit si replici, unele au fost chiar ok, dar multe care sunt laudate mie mi-au facut foarte rau: dureri de cap, stare de greata, de lesin. Nu pot uita momentul cand, acum vreo 9 ani, mi-am luat o copie de Amor Amor de la Cacharel, ca n-aveam bani de original. Initial a mirosit destul de ok, mai apoi s-a imputit (alt cuvant chiar nu gasesc) atat de rau si intr-un mod atat de iesit din comun, incat mai apoi recunosteam si pe strada la alte fete izul acela de replica de la firma X. Apa aia suplimentara din componenta care dilueaza si strica aroma initiala ma termina. Stiu ca unele ma vor considera snoaba, insa pe mine ma deranjeaza foarte tare. Si nu ca ma deranjeaza la modul ca n-am chef sa miros asa ceva, ci ca imi fac rau fizic. E adevarat, ficatul meu e sensibil de multa vreme, asa ca puteti sa considerati ca ficatul meu e snob, nu eu :)).

  Din cauza asta am avut si o intamplare cam nefericita cu o prietena care era foarte tzantzosa ca-si luase o replica de la Thierry Mugler. Eram si in masina ei – eu am rau de miscare. Si ea imi tot flutura mana pe la nas sa vad si eu ce grozav e parfumul! In plus, prietena asta a mea, fiind asa de entuziasmata de achizitie, turnase niscaiva potiune pe ea, nu se incurcase la dozare!


   Ei bine, ficatul meu s-a revoltat asa de rau, incat am avut involuntar un spasm muscular al fetei – pe scurt m-am strambat ingrozitor! Si-am zis ca nu mai ajung intrega la destinatie. Noroc ca amica mea n-a vazut figura mea schimonosita pentru ca era atenta la drum! Ce-a urmat? Mi s-a facut rau, am oprit masina, am coborat, am inspirat, am expirat si-am mintit fara preget: Nu stiu de la ce mi s-a facut rau! Mi-a parut rau sa-i spun ce patisem, pentru ca n-as fi vrut sa se simta jignita. Nu-mi sta in fire sa jignesc gratuit, mai ales cand vad un om incantat de ce si-a luat.
 

  Ce vreau eu de fapt sa spun? Pentru mine, parfumurile originale reprezinta un must-have. Si recunosc, nu-mi place sa le iau din parfumeriile fizice, pentru ca mi se par cam scumpe si-mi place sa fac economii daca pot, asa ca la iau din duty-free sau din magazine online. Si asa ajungem si la noua achizitie, Omnia Green Jade, despre care v-am mai povestit eu tangential, insa am vrut eu neaparat sa am un articol numit Omnia Green Jade- review! E de pe Aoro, e original, l-am verificat imediat ce-a venit. E parfumul cu numarul 4 luat de pe site si toate au fost originale, asa ca ma simt incurajata sa mai iau. Cand l-am pus eu in cos era 112 lei pentru 40 de ml, nu stiu ce sa zic, dar mie chiar nu-mi pare scump, mai ales ca nu dau prea multe puf-uri.


  E o aroma de vara, pe baza de citrice, dar si usor florala. Baza e lemnoasa. E genul acela de parfum care ma face sa vreau sa merg sa descopar o padure, sa ma plimb nestingherita, sa stau in iarba, cu fata la soare, sa ma uit pe cer dupa nori, sa simt cum natura are efect benefic asupra psihicului meu! Logic, imi aduce aminte si de vacanta. Usor ciudat poate, dar daca am de ales, imi inspira mai mult muntele decat marea. Poate si din cauza ca e verde si ma duce cu gandul la multa vegetatie.  Si cu toate ca e tineresc, optimist, simpatic, fresh, are nota aceea de eleganta specifica casei Bvlgari si pe care am mai amintit-o in nenumarate ori. Clar, un favorit, persistenta e buna, asa ca-i dau 10 ;).




  In plus, in aceasta gama exista si alte produse, iar pe mine ma tenteaza cel mai tare lotiunea de corp deoarece ar prelungi persistenta parfumului si probabil este indeajuns de light incat sa fie perfecta in zilele calduroase.



Kissez!

luni, 28 iulie 2014

Crema de noapte Apidermin Lejer - review

  Hey! Iata ca am ajuns si la ultimul produs din gama Apidermin Lejer. Am lasat crema de noapte la final deoarece a fost favorita mea. O puteti gasi online si in plafare, are un pret de doar 13 lei si 50 de ml. Vine intr-un borcanas usor de depozitat si care mie-mi place. Contine laptisor de matca, ulei de samburi de caise si vitamina A si promite regenerarea pielii.

  Are un miros similar cu al cremei de zi, insa mi se pare putin mai dulce si usor mai subtil. Textura, in schimb, difera: crema de noapte are o textura mai aerata, care intra mai repede in piele. Crema mea este aproape gata. De cand am primit-o am folosit-o in fiecare seara, plus ca am folosit-o si dimineata in zilele in care am stat acasa, plus ca am primit-o cand ma luptam cu rinita alergica si din cauza ca foloseam multe batistute zilnic, nasul mi-era ferfenita si-l dadeam cu crema de minim 5 ori pe zi, iar cu produsul asta l-am adus la normal.

  Si crema asta a fost inceputa cu oarecare rezerve, insa nu asa de mari ca la crema de zi deoarece textura mi-a fost pe plac. Hraneste pielea dar o si hidrateaza si asta ma bucura. Eu folosesc o cantitate mai mare, deoarece o aplic si pe gat. Nu este comedogena, nu mi-a provocat nicio neplacere. Inca de la primele utilizari am simtit ca-mi face bine: tenul se simte suplu, matasos si nu mai am portiuni uscate. Nu gasesc ce sa-i reprosez, mai ales ca pretul pe care-l are mi se pare atat de mic.

  Ma gandesc foarte serios sa mi-o cumpar cand voi termina din stocurile de creme: pentru mine este o varianta aproape gratuita de ingrijire optima a tenului si multe dintre voi stiti cat ma plang eu in legatura cu mai toate cremele. Nu mi-am inchipuit nicio secunda ce comoara ascunde borcanelul acesta si niciodata n-am fost atat de entuziasmata de-o crema romaneasca.

  Inca ma intriga putin ca aceasta gama este lejera si se potriveste tenurilor normale si mixte, dar de fapt mi se potriveste si mie.


  Si iata cum am pornit in campania asta de testare cu gandul la demachiant si-o inchei cucerita de-a dreptul de crema de noapte. Si celelalte produse mi-au placut si de cand le folosesc tenul meu arata relativ bine, dar trebuia sa am o favorita.


  Pentru crema de noapte Apidermin Lejer am nota 10.




Kissez!

duminică, 27 iulie 2014

Set Pure Dead Sea cu cocos si vanilie (sampon, balsam, gel de dus, lotiune de corp) - review

   Neata! Azi am ales sa va scriu despre cel de-al doilea set de la Pure Dead Sea. L-am luat din Jysk, a costat doar 10 lei, iar cele patru produse au cate 60 de ml fiecare. Mai multe detalii despre Pure Dead Sea aici.


   Gama cu vanilie si cocos este destinata parului si pielii normale. Aroma este dulce, intr-adevar se simte si cocosul dar si vanilia.





Samponul - mi s-a parut foarte asemanator atat prin textura cat si prin efecte cu cel cu goji care era destinat parului uscat. Si acesta are o textura destul de cremoasa, mi-a spalat bine parul, dar logic, nefiind Syoss sau Eniliven, am avut nevoie de sampon uscat. E ok oricum comparativ cu multe alte sampoane.

Balsamul - cremos, cu textura care-mi amintea putin a frisca. Nici foarte hidratant, insa si cu putin efect, exact cum ar trebui sa fie un balsam pentru parul normal. M-am inteles ok cu el, dar pe termen lung cu siguranta as simti nevoia unui produs mai hranitor.

Gelul de dus - un produs bun: nu usuca pielea, a tinut destul de mult, face spuma, dar aroma nu se mentine prea mult timp. Oricum, mi-a placut :).

Lotiunea de corp - chiar daca e destinata pielii normale, mie mi s-a parut buna. Am folosit-o cu drag pana la ultima picatura si m-am bucurat de o piele catifelata. Mirosul este destul de suav, dar placut si a reusit sa-mi netezeasca si zonele mai aspre.


  Si acestui set ii dau nota 9, chiar sunt produse bune care merita sa primeasca o sansa. Din nou, ca si la celalalt review trebuie sa notez ca recipientele astea mici si dragalase nu-s tocmai usor de utilizat, dar nu-i un capat de tara ;).




Kissez!




sâmbătă, 26 iulie 2014

Bittersweet Symphony

  Hello! Dupa cum v-am mai zis, pe mine ma bantuie tot felul de piese vechi. Si ma bantuie in asemenea hal de le ascult de parca ar fi hituri proaspat lansate :)). Si fiindca am preferinte de-acum 15 ani (sau chiar mai bine) si le mai postez si aici pe blog prima mea grija e: am mai zis de piesa asta candva? :)) Nu de alta, dar in aproape trei ani de blogging am strans cateva zeci de postari de tipul song of the day.


  De Richard Ashcroft am mai zis ceva acum vreo doi ani si spuneam celor care nu stiu ca el a fost solistul The Verve. Mie mi-a placut la nebunie trupa asta si bineinteles ca printre preferatele mele e si Bittersweet Symphony! Eram in generala cand a aparut videoclipul si stiu ca am vrut si eu sa sar pe o masina :)). Norocul meu ca n-am apucat...



Kissez!
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...