Alina lui Brumarel

   Salutare! Desi in copilarie imi placeau foarte mult papagalii iar, mai tarziu, eram convinsa ca-mi doresc un caine, cu timpul mi-am dat seama ca pisicile sunt speciale si ca atentia mea se indreapta constant spre ele. Contrar unor mituri, nu mi se par deloc false, ba chiar ti-ar spune verde-n fata parerea lor. Cand vin la tine, vin pentru ca vor ele si pleaca tot cand vor. Totusi, in momentul in care e nevoie de ele, pisicile isi fac brusc aparitia si, de obicei, stau prin preajma ta pana considera ele ca totul e ok.   Se spune ca pisica te alege singura. Mi s-a intamplat si mie si asa am cunoscut niste sufletele absolut adorabile. Stiu ca zgomotele puternice sau miscarile bruste le enerveaza, asa ca le evit. Stiu ca dandu-le cate ceva de mancare si clipind lent catre ele, capata mai repede incredere in mine. Am simtit puterile terapeutice ale pisicilor de prea multe ori, iar torsul lor este unul dintre cele mai placute lucruri pe care pot sa le aud. Clar, pisicile m-au cucerit! Une

    Salutare! Desi am spus ca o sa iau o pauza mai lunga de la romanele inspirate de Holocaust, inca de la inceputul anului am recitit multe din colectia mea. Le-am gasit la fel de interesante ca prima data, dar la un moment dat mi-am dorit sa descopar ceva nou. Intamplarea a facut sa observ pe Libris o carte recent aparuta, Fiica lutierului , mi s-a parut interesanta, asa ca in scurt timp a ajuns la mine.   Despre autoare, Sharon Maas , nu stiam nimic, insa am aflat ca a publicat zece romane incepand cu 1999, care se bucura de succes. Cartea este fictiune, dar se bazeaza pe fapte reale si incepe in Colmar, Alsacia, o zona framantata de istorie, care s-a aflat ba sub ocupatia germana, ba sub cea franceza. In 1940, nemtii intra pe strazile orasului si persecutiile asupra evreilor se inmultesc. Josef este lutier, e casatorit si are cinci fiice. Se descurca destul de greu fiindca aproape nimeni nu mai comanda viori in vreme de razboi, insa nu situatia financiara e problema principala, ci

   Salutare! Exista lucruri care ne plac pe toata durata vietii, insa nu le dam atata importanta, poate nici nu ne dam seama cat de bine ne fac sau nu intelegem la capacitate maxima cat ne-am atasat de ele sau cat ne sunt de utile. In aceasta categorie intra bumbacul pentru majoritatea dintre noi. Aceasta planta cultivata din cele mai vechi timpuri, cu un aspect adorabil, e asociata in mintea mea cu sentimentul de acasa, cu un confort maxim, relaxare si fericire. Hainele din bumbac sunt atat de placute pe piele, moi, ok de purtat la orice temperatura, absorb umezeala, lasa pielea sa respire, sunt delicate si potrivite pentru pielea sensibila. Pe deasupra, sunt rezistente. Prefer hainele din bumbac cam in orice situatie, iar pentru lenjeria de pat acest material mi se pare imperios necesar. Iarna din finet pentru ca e un bumbac mai pufos in care poti sa dormi ca pe norisori, iar vara bumbac satinat fiindca nu e senzatie mai placuta decat sa te odihnesti in acest material racoros.   Trec

   Salutare! Deja simteam in aer niste adieri de primavara, dar cand am deschis coletul de la Yves Rocher am simtit ca nu mai e mult pana cand acest anotimp isi va intra complet in drepturi. Despre apa de parfum Mon Rouge! v-am povestit de mai multe ori pe blog. Mi-a placut, inca o folosesc cu drag si o recomand, dar noua varianta, Bloom in Love mi se pare exceptionala!      Vine intr-un ambalaj foarte asemanator cu precedentul, insa s-au folosit nuante vesele de roz si portocaliu. A fost conceput pentru femeile increzatoare, puternice, care radiaza. Un buchet luminos, proaspat, pentru a inflori la infinit.   M-a cucerit de la prima pulverizare! Intr-adevar, un parfum proaspat dar floral in acelasi timp. E o incantare! Simpatic, dinamic, optimist, chiar distractiv as putea spune, e ca o prietena care te scoate in oras la o tura de shopping si o cafea savurata pe indelete. Orice urma de tristete, ger sau nori cenusii e lasata in urma daca folosesti acest parfum. Notele predominante sunt

    Salutare! Cat de mult conteaza o abordare noua cand ai de-a face cu un subiect pe care il stii destul de bine! Impartirea Berlinului m-a fascinat dintotdeauna si am cautat sa citesc carti sau sa urmaresc documentare pe aceasta tema, asa ca mi-am dorit sa aflu si povestea despre Necunoscuta din Berlinul de Est . Pe autor, Immanuel Mifsud il remarcasem prin librarii si datorita unui alt roman: In numele Tatalui (si al Fiului) pe care nu l-am citit, dar despre care stiu cate ceva si e pe lista mea de lecturi, mai ales ca e despre cel de Al Doilea Razboi Mondial.   Revenind la Necunoscuta din Berlinul de Est , actiunea incepe in 28 martie 1980, in Berlin, unde altundeva? Actorul maltez Erik Xerri cunoaste o chelnerita anonima dintr-o cafenea mai degraba saracacioasa. Idila lor e de scurta durata: o noapte si o intalnire sporadica intr-un Berlin gri, rece si cu multe lipsuri, dar suficienta ca Erik sa simta ca a intalnit marea lui iubire. El trebuie sa plece, iar ea dispare fara urma.

   Salutare! Anul acesta a debutat cu o perioada de citit destul de intens. Am luat unele romane care mi-au placut mult si le-am parcurs pentru a doua sau a treia oara, dar am adaugat in biblioteca mea si titluri proaspete. Acest taram al blandetii scrisa de William Kent Kruger a fost printre alegerile mele fiindca imi doream sa citesc altceva, un subiect diferit, o abordare neobisnuita, ceva nou.   Actiunea romanului are loc in timpul Marii Crize in Minnesota anului 1932. Intr-o perioada in care se incerca reeducarea copiilor amerindieni ramasi orfani sau separati brutal de familiile lor, aparitia a doi copii albi la scoala Lincoln e destul de neobisnuita. Albert si Odie au ramas orfani, se au doar unul pe celalalt, insa cei doi frati sunt foarte diferiti: primul incearca sa se supuna regulilor scolii Lincoln, e mai matur, cumpatat si intelept, iar Odie e un tip inteligent, dar razvratit si care reuseste sa mentina anitipatia directoarei. Pe ici-pe colo, vietile lor sunt presarate c