Alina lui Brumarel

  Salutare! In general, pe timp de iarna si ger majoritatea persoanelor observa ca pielea se usuca atat de ten, cat si pe corp. Frigul in sine, trecerea de afara intr-o camera incalzita, poate chiar consumul insuficient de apa pe motiv ca e prea rece, stresul cotidian si obiceiurile nesanatoase favorizeaza fragilitatea pielii, descuamarea si senzatia neplacuta de piele care tine. Pana si persoanele cu tenul gras constata schimbari in sezonul rece si trebuie sa-si adapteze rutina de ingrijire. Pe de-o parte avem cosmetice moderne care se intrec in inovatii, menite sa atraga atentia prin ingrediente minune de care nu stiam pana ieri si pe de alta parte, avem cosmetice de baza, care se gasesc pe piata de multa vreme si care au reusit sa-si fidelizeze clientela.   Cold cream este un concept mai putin cunoscut in tara noastra, dar de mare notorietate in alte parti. Cu origini grecesti din vechime, cand era formulata pe baza de apa de trandafiri, ceara de albine si ulei de mi

   Salutare! Unele persoane spun ca aroma gelului de dus si chiar textura sa nu sunt chiar atat de importante. E ok daca spala suficient de bine si cam atat. Eu nu fac parte din aceasta categorie si daca am un gel de dus care nu-mi place, pot sa ma simt de-a dreptul nefericita. Dupa o zi incarcata sau plictisitoare, frumoasa sau distractiva, oricum ar fi, cateva minute invaluita in apa calda si o aroma placuta sunt suficiente sa ma remonteze. Astazi trec in revista produsele pe care le-am folosit in ultima vreme, va spun care imi sunt preferatele si ce m-a cucerit la ele. - Nature Box este un brand care mi-a captat atentia de cand a intrat pe piata, acum cativa ani. Desi am avut in plan sa-mi cumpar macar un produs de la ei, multitudinea de produse de pe piata m-a tot facut sa aman momentul si de abia acum a venit si randul pentru Nature Box. Varianta mea este cu avocado, are 385 ml, costa cam 17 lei si cel mai des l-am vazut in Kaufland. Imi place totul la el, incepand cu sticla, culo

   Salutare! Este de abia mijlocul lui ianuarie si deja am citit doua carti care au drept subiect prietenia si diversele fatele ale ei. De multe ori prietenia ascunde egoism, teama de singuratate sau alte sentimente si e bazata uneori pe o clipire. Despre Amelie Nothomb ati mai aflat de pe blogul meu. M-a frapat cu romanele ei scurte, ciudatele, dar care sunt profunde, interesante si captivante. Dupa Unisex si Barba Albastra, am simtit nevoia sa continui cu Petronille .    Romanul o are in prim plan pe insasi Amelie Nothomb , intr-o poveste inceputa in anii '90 la Paris, atunci cand scriitorii primeau corespondenta de la fanii lor. In felul acesta o cunoaste pe Petronille, o tanara geniala, cu figura ambigua de adolescent, o aparitie. Legatura devine mai importanta atunci cand Petronille vine la o sesiune de autografe si cele doua se vad fata in fata si, dupa ani de zile cand aceeasi Petronille incepe, la randul ei, sa publice carti.  Prietenia dintre ele se bazeaza pe sampanie - l

   Salutare! De obicei apreciez romanele profunde, cu incarcatura psihologica, asa ca, atunci cand am aflat ca Femeia de la etaj exploreaza toate sertarele psihicului uman, m-am gandit ca ar putea fi captivanta. In plus, imaginea de pe coperta cu un mar - simbolul ispitei - muscat si care se scufunda m-a intrigat putin.   Femeia de la etaj este Nora Elridge, o profesoara din Boston care pare incredibil de obisnuita. Nici frumoasa, nici urata, nici tanara, nici batrana, genul de femeie mai degraba plictisitoare la prima vedere, pe care n-o prea bagi in seama daca te intalnesti cu ea pe strada. Viata ei se scurge monoton intre serviciu, tatal bolnav pe care il viziteaza din cand in cand si intalnirile cu putinele prietene pe care le are. Visurile ei au fost marete la un moment dat, dar si-au pierdut din intensitate si acum doar mocnesc in interiorul sau.   Viata ei este complet data peste cap odata cu aparitia lui Reza, un copil fermecator care vine in clasa ei. Provenind dintr-o famil

   Salutare! Iata-ne intr-un an nou, care sper sa ne aduca tuturor impliniri si multumiri pe toate planurile! Sunt sigura ca la trecerea dintre ani, ati marcat momentul cu un pahar de sampanie, cu o dorinta, poate cu artificii, cu urari pentru cei dragi. Ma gandesc ca ati purtat lenjerie rosie pentru noroc, ati mancat douasprezece boabe de strugure, ati avut niste bani asupra voastra pentru bunastare si ca nu ati asezat carne de pui pe masa, nu cumva sa imprasie prosperitatea. Superstitiile legate de Anul Nou sunt multe, atat autohtone, cat si imprumutate din alte culturi si, chiar daca uneori le consideram nefondate, sunt amuzant de aflat si unele, de urmat sau evitat, dupa caz.   In ceea ce ma priveste, am impresia de cativa ani incoace, ca e important cum decurge intreaga luna ianuarie inainte sa ma pronunt asupra viitorului, ca un soi de preview sau trailer, cum vreti sa-i spuneti, pentru anul ce urmeaza. Totusi, din primele zile pare ca o sa fie un an plin, in care o sa gasesc mai