Ruj rosu? Cum sa nu! :)

Hey! M-am hotarat sa particip si eu la unul dintre proiectele dintre blogerite, nu de alta, dar tema a fost "When in doubt, wear red". Desi initial vroiam sa apar cu o manichiura, planurile mi-au fost spulberate de un deget capricios si ranit, care ar fi aratat foarte rau in poze. Asa ca, am ajuns la alta iubire a mea: rujul rosu!

Cine ma citeste de ceva vreme poate isi aduce aminte ca am mai vorbit cate putin de ROSU. In copilarie imi placea cat de cat, dar din generala am dezvoltat un fel de fobie si evitam tot ce inseamna aceasta culoare. Mai aveam cate-o bluza primita sau cate-o coperta de caiet :)), dar la care ma uitam cam urat. Nu stiu sigur de ce am inceput sa simt asa, insa m-a tinut ani de zile.

Pe la liceu mi-am cumparat un gloss de la Avon, doar pentru ca mirosea a capsuni si chiar daca ma asteptam la un produs incolor pe buze, m-am trezit cu unul foarte ROSU. Ma credeti sau nu, chiar l-am folosit, a stat la loc de cinste pe toata durata clasei a XI-a si mi-a parut rau cand s-a terminat. Totusi, nu mi-a trecut prin cap sa recumpar un astfel de gloss :).

Anii au trecut, am reusit sa scap de orice urma rosie din jurul meu, dar acum doi ani, revista Unica a avut drept cadou rujuri Deborah (firma foarte buna in conceptia mea), din gama Atomic Red. Am umblat pe la toate chioscurile de ziare si in final am venit acasa cu nuanta nr 4. L-am deschis destul de repede si am purces la infrumusetarea buzelor :)). Rezultatul m-a cam dezamagit, nuanta fiind vibranta, iar eu nu eram obisnuita cu asa ceva, revolta mea in machiaj rezumandu-se la blushul roz sau gloss-ul mov/portocaliu.

Nu exagerez, toata dupa-masa mi-am petrecut-o... la oglinda! Fie la cea din baie, fie la cea micuta, din geanta. Ma intriga si incercam sa reusesc sa ma obisnuiesc cu noul meu look. Inspre seara chiar incepuse sa-mi placa, iar a doua zi am intins rapid mana dupa noul meu Deborah.

In cateva zile mi-a placut atat de mult, incat il purtam in continuu. Sa fiu sincera, daca n-ar fi fost oferta, nu cred sa ma fi dus eu din proprie initiativa sa-mi cumpar un ruj rosu si cu siguranta nu as fi ales aceasta nuanta, considerand-o prea ostentativa. Iata ca, pe ghicite, am gasit rujul perfect, cu subton albastru, potrivit pielii mele.

Avand in vedere ca l-am cumparat acum doi ani si ca valabilitatea lui este de 24 de luni, am ajuns intr-un mic impas si chiar daca ma feresc de produsele care nu sunt in termen si le arunc super rapid, recunosc in fata voastra ca eu nu-mi arunc rujul pana nu-si va schimba mirosul si/sau consistenta. Nu ma despart de el, mai ales ca a venit toamna!

Bineinteles ca reactiile celor de pe strada sunt impartite: de la oripilare (cum imi permit sa port asa ceva dimineata la 9?), la priviri admirative venite de la doamne neaflate la prima tinerete, de la priviri intrebatoare ( cum de ai curajul??), la baieti idioti care-mi cer sa-i pup :)). Am trecut prin toate, nu ma mai mira nimic. Totusi, placerea mea este sa-l port combinat cu ochelari de soare, o jacheta care aduce aminte de stilul de motociclist si cu... bocanci! Ma simt perfect si recunosc sus si tare ca M-AM INDRAGOSTIT DE RUJUL ROSU!

Va invit sa-mi vizitati colegele pentru cat mai multe interpretari ale temei: