Salutare! Cu doar cateva zile in urma va aratam coletul de la aceasta librarie online. Va spuneam ca mi-am luat prima carte scrisa de Haruki Murakami, suparata fiind ca nu am patruns inca pe domeniul acestui autor.
Ei bine, Dupa cutremur, este o colectie de sase povestiri legate de cutremurul puternic ce a avut loc in regiunea Kobe din Japonia in anul 1955. Subiectul mi-a parut promitator.
In prima povestire il cunoastem pe Komura, care este parasit de sotie imediat dupa cutremur. A doua povestire il are in centru pe Miyake - un personaj mai ciudat ce isi paraseste familia si acum face focuri pe o plaja. Apoi il cunoatem pe Yoshiya, un copil nascut in niste conditii putin mai iesite din comun. A patra povestire ne-o arata pe Satsuki care are de treizeci de ani un vis spulberat. A cincea povestire este rezervata lui Katagiri care locuieste singur si la un moment dat este asteptata acasa de o broasca uriasa, iar ultima istorisire ne-o aduce in atentie pe micuta Sara ce are dese cosmaruri cu "nenea Cutremur".
Toata cartea are 200 de pagini, scrisul este mare, am citit-o in doua seri in care nu pot sa zic ca m-am omorat cu cititul... Se vrea o carte cu substrat, fiind expusa in idei simple.
Oi fi eu defecta sau am nimerit fix o scriitura mai putin inspirata, cert e ca voi spune ceva ce n-am mai spus de multa vreme: foile acestea nu mi-au transmis nimic. Am avut doar impresia ca am citit o fituica sau doua pagini dintr-o revista.
Dupa atata tevatura in jurul lui Murakami, ma asteptam la cu totul altceva. Logic, am citit mult prea putin ca sa-mi fac o parere concreta, insa clar inceputul n-a fost bun. Intentionez sa mai citesc alte titluri, parca acum sunt si mai intrigata in legatura cu acest autor.
Voi ce experiente aveti cu Murakami?
Iar acum va invit la colegele mele, oare ce carti au citit ele in ultima vreme?
Gabi - http://
Diana - http://
Ana Maria - http://
Kissez!
Ei bine, Dupa cutremur, este o colectie de sase povestiri legate de cutremurul puternic ce a avut loc in regiunea Kobe din Japonia in anul 1955. Subiectul mi-a parut promitator.
In prima povestire il cunoastem pe Komura, care este parasit de sotie imediat dupa cutremur. A doua povestire il are in centru pe Miyake - un personaj mai ciudat ce isi paraseste familia si acum face focuri pe o plaja. Apoi il cunoatem pe Yoshiya, un copil nascut in niste conditii putin mai iesite din comun. A patra povestire ne-o arata pe Satsuki care are de treizeci de ani un vis spulberat. A cincea povestire este rezervata lui Katagiri care locuieste singur si la un moment dat este asteptata acasa de o broasca uriasa, iar ultima istorisire ne-o aduce in atentie pe micuta Sara ce are dese cosmaruri cu "nenea Cutremur".
Toata cartea are 200 de pagini, scrisul este mare, am citit-o in doua seri in care nu pot sa zic ca m-am omorat cu cititul... Se vrea o carte cu substrat, fiind expusa in idei simple.
Oi fi eu defecta sau am nimerit fix o scriitura mai putin inspirata, cert e ca voi spune ceva ce n-am mai spus de multa vreme: foile acestea nu mi-au transmis nimic. Am avut doar impresia ca am citit o fituica sau doua pagini dintr-o revista.
Dupa atata tevatura in jurul lui Murakami, ma asteptam la cu totul altceva. Logic, am citit mult prea putin ca sa-mi fac o parere concreta, insa clar inceputul n-a fost bun. Intentionez sa mai citesc alte titluri, parca acum sunt si mai intrigata in legatura cu acest autor.
Voi ce experiente aveti cu Murakami?
Iar acum va invit la colegele mele, oare ce carti au citit ele in ultima vreme?
Gabi - http://
Diana - http://
Ana Maria - http://
Kissez!
N-am citit nimic de Murakami, desi ma intriga si pe mine si de mult, dar intotdeauna am ales alti autori in detrimentul lui. Chiar ca n-ai inceputul cu dreptul in ceea ce-l priveste.
RăspundețiȘtergereAcuma ...daca stau stramb si judec drept stiu ca am mai incercat sa citesc carti de scriitori asiatici fara sa le finalizez, imi place lumea lor, imi plac japonezii, ii admir mult, dar prefer carti scrisi de autori occidentali care au ca subiect viata japonezilor, asa cum sunt cartile lui James Clavell, spre exemplu. Suna cam ciudat ce zic eu, asa-i? Dar asta-s eu ;)
stiu ce zici. inchipuieste-ti ca eu nu m-am dat in vant nici dupa cele scrise de clavell. au fost ok, am invatat niste lucruri, dar tot nu-i genul meu. atata ca ma atasasem depersonaje dupa atatea pagini :).
Ștergerenu am citit nimic de la el dar si pe mine ma tenta intr-o perioada. insa am prea multe carti pe lista si nu stiu cand ii oi acorda timp. :D
RăspundețiȘtergerepupici1
uneori ma gandesc ca ar fi mai bine sa iau cartile la rand, FARA a mai cauta altele de acum incolo. totusi, mi se pare imposibil...
ȘtergereCitind titlul, ma gandeam ca este vorba de cutremurul de sambata seara :))))
RăspundețiȘtergereDar apoi am realizat ca articolul este scris inainte :D
nu, nu, la mine cutremurul a venit mai repede :).
Ștergere