Treceți la conținutul principal

Sub un cer sangeriu

  Salutare! Fascinata fiind de povestile despre Holocaust si cel de-Al Doilea Razboi Mondial, am citit cam tot ce mi-a cazut in mana, dar romanul Sub un cer sangeriu a ajuns de abia de curand in biblioteca mea. Dupa titlu, nu m-as fi gandit ca e legat de subiectul care ma pasioneaza pe mine, insa Mihaella de la Ella's Beauty Corner mi-a recomandat-o si ii sunt super recunoscatoare. La ea vad des carti interesanate si pun pret pe parerile ei. Sub un cer sangeriu prezinta razboiul dintr-o perspectiva diferita si pe care, probabil, nu suntem atat de interesati s-o studiem.
  Pino Lella aste un adolescent din Milano care nu e constent nici de razboi, nici de Holocaust, nici de alte lucruri potrivite oamenilor mari. E copilaros, vesel si indragostit de iubire. Asteapta fata potrivita pentru prima dragoste, iar firea lui romantica il face sa viseze mereu si mereu la aceasta clipa minunata pe care o anticipeaza. In aceasta stare euforica intalneste o fata pe care o considera splendida si o invita la cinema, dar fix in ziua cu pricina incep bombardamentele asupra orasului Milano. De aici, Pino da piept cu realitatea dura, iar maturizarea vine repede si dureros. In doar cateva luni se transforma intr-un tip puternic, care isi risca viata in tot felul de situatii, care trebuie sa invete sa-si tempereze elanul caracteristic varstei si sa actioneze cu sange rece in situatii limita. Pino are un rol important in lupta impotriva nazistilor, dar si in salvarea multor evrei. Cu toate acestea, imaginea Annei il acompaniaza mereu, iar obsesia amintirii parca prevesteste ca intalnirea lor n-a fost menita sa se rezume la doar cateva clipe.

  Cartea are un stil de crescendo, daca primele pagini poarta in ele mai degraba impresia unui roman, pe masura ce actiunea curge, partea inspirata din fapte reale se contureaza tot mai bine si povestea incepe sa-ti produca fiori pe sira spinarii. Cumva, stii cu mult timp inainte sa termini cartea anumite lucruri care se vor intampla, dar asta nu te impiedica sa le traiesti la maxim, alaturi de Pino. Cartea e despre puterea dragostei si totodata despre lipsa de putinta specifica unui om, despre macinari si regrete, despre dragoste curata care nu se stinge, dar si despre o incercare de impacare cu sine. Pe de alta parte, perspectiva italiana a razboiului aduce un aer de poveste...noua.

  Iar in final, ni se divulga viata ulterioara a lui Pino, dar si a familiei si apropiatilor lui. O carte dura si sensibila, ca in viata. Scrierea acestui roman a fost si pentru autorul Mark Sullivan un soi de inviere, pe care va invit s-o descoperiti chiar in prologul cartii pe care o puteti cumpara de pe Libris.


Kissez!

Comentarii

  1. Nu ma încântă prea tare cărțile cu războaie și alte chestii de genul,dar parca aceasta pare interesantă 😁

    RăspundețiȘtergere
  2. Mă bucur că te-am convins s-o citești și mă bucur și mai mult că ți-a plăcut. Mi s-a părut destul de mult diferită de alte cărți despre război, de aceea o și recomand persoanelor care știu că sunt interesate de subiect.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. uneori chiar mi se parea ca citesc despre un subiect complet nou. mai poti sa-mi faci recomandari despre ww2 :)

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Crema pentru ten Apidermin -review

  Hello! Fiind destul de multumita de Apidermaliv, care teoretic nu era pentru tenul meu, am decis sa cumpar un recipient micut de Apidermin. Varianta la 30 de ml costa 7,5 de lei si am luat-o dintr-un plafar.   Logic, am avut mari asteptari. Contine vitamina A si laptisor de matca, toate ingredientele sunt ok si este potrivita pentru tenul uscat.  In primul rand, ambalajul e dragalas, dar poleiala aurie dispare in cateva secunde. Spre exemplu, eu am avut-o in geanta vreo ora-doua de cand am cumparat-o si pana am ajuns acasa si deja arata ca trecuta printr-o mie de maini.   Acum sa trecem la produsul propriu-zis: cand am deschis recipientul am simtit un miros destul de puternic, dar nu deranjant. Textura (uimitor) pare mai light decat la Apidermaliv. Am avut impresia ca va intra rapid in piele, dar s-a format un soi de pelicula. Nu reprezinta o baza buna de machiaj, asa ca am inceput s-o folosesc seara. Din pacate, nu mi se potriveste. Nu are niciun efect asu...

Sondaje online: Daedalus plateste sau nu?

   Hello! Poate va aduceti aminte, la un moment dat spuneam ca experimentez putin cu sondajele online si ca sunt inscrisa in mai multe paneluri. La Daedalus am cont de multa vreme, am pierdut deja notiunea timpului. Am primit cateva invitatii la sondaje, apoi a inceput o perioada lunga de liniste. Intamplarea a facut sa citesc pe alte bloguri ca sunt seriosi, ca platesc, ca exista destule chestionare, dar eu tot nu primeam nimic. Le-am dat un mail, i-am intrebat ce se intampla si daca persoanele nou inscrise au sanse mai mari de invitatii la sondaj decat membri vechi. Logic era ca nu, asta mi-au si raspuns, dar dupa schimbul de mailuri am inceput sa mai primesc pe ici pe colo cate-un sondaj.    In primul rand, sa nu asteptati sa va imbogatiti! Mie totusi mi se pare de viitor aceasta abordare, plus ca-mi place sa completez chestionare, insa e clar ca remuneratia e mica si banii se strang destul de greu. Cu toate astea, comparativ cu alte paneluri, chestionarele sun...

De ce sa NU mergi la REVEDEREA de 10 ani de la terminarea liceului

  Hello! Vine vremea in viata celor mai multi dintre oameni in care trecerea timpului se simte destul de acut. Unul dintre aceste momente e chiar REVEDEREA de 10 ani de la terminarea liceului. Am postarea aceasta in plan de vreo patru luni, dar de abia astazi o sa va dau motive sa nu mergeti. 1. Chiar daca te-ai despartit acum 10 ani cu lacrimi in ochi si cu patru batiste la nas, jurand colegilor tai ca vei veni si de pe luna la marea intalnire, inainte de eveniment realizezi ca... nu-ti mai pasa si chiar n-ai chef sa le vezi mutrele. Ce-o fi fost in capul tau cu un deceniu in urma de plangeai de-ti sarea camasuta pe tine? 2. Pentru ca reuniunile de genul acesta sunt prilej de exagerare a reusitelor si de ascundere sub pres a chestiunilor mai putin laudabile: - cei cu copii ii vor privi compatimitor pe cei fara, neputand sa creada ca exista oameni care chiar nu vor odrasle, parandu-le chiar rau ca ei sunt atat de norocosi, dar nu-ti vor sufla o vorba ca azi noapte n-au inchis...