Treceți la conținutul principal

Barbatul care voia sa fie iubit si motanul care s-a indragostit de el

   Salutare! Recunosc cu sinceritate ca atunci cand observ o coperta de carte cu o pisica pe ea, imi atrage brusc atentia si vreau sa stiu despre ce e vorba. Datorita acestui obicei, am descoperit cateva volume foarte interesante. Simpla prezenta a unei pisici simpatice este suficienta de cele mai multe ori pentru a-mi schimba orice dispozitie intr-una pozitiva.


  De data aceasta am remarcat pe Libris Barbatul care voia sa fie iubit si motanul care s-a indragostit de el. De fapt, o aveam de multe luni pe wishlist, dar de abia acum am reusit s-o comand si s-o citesc. Despre autor, Thomas Leoncini, nu stiam nimic, asa ca am inceput lectura fara vreo asteptare prea mare, doar cu gandul la pisici.


  Personajul principal este Christian, un tanar ambitios, cam usuratic, care se concentreaza pe aspecte destul de superficiale ale vietii. Intr-o zi in care se anunta a fi una cu mare potential de realizare financiara, se trezeste pur si simplu intr-un mod diferit. Toate ideile si gandurile pe care le avea, sunt inlocuite treptat cu altele, mai profunde. Pana si culoarea cerului este diferita si perceptia asupra lucrurilor din jur se schimba. Parca intreaga lume s-a schimbat sau poate privirea lui Christian e atat de intensa incat poate observa o multime de lucruri. In aceasta zi speciala au loc doua intalniri care il vor determina pe Christian sa se redescopere pe el insusi: il cunoaste pe un barbat care pare sa-i citeasca gandurile si pe un motan care apare neinvitat si care il indrageste pe Christian atat de tare incat incepe sa-l insoteasca peste tot. In plus, apar mai multe biletele misterioase, care intai il sperie pe Christian, dar mai apoi il determina sa isi doreasca sa afle mai mult, mai ales ca pare ca autorul lor e o persoana care il cunoaste destul de bine.



  Cartea are drept subiect principal calatoria interioara si regasirea sinelui. Subliniaza multe lucruri adevarate, dar pe care eu le-am constatat cu destul de multa vreme in urma, asa ca nu pot spune ca mi-a dat lumea peste cap, insa o consider o lectura potrivita cam in perioada de dupa adolescenta. Atunci cred ca mi s-ar fi potrivit mai bine, dar e buna si pentru aprofundarea unor aspecte ale vietii. Una dintre invataminte ar fi sa ne bucuram de toate lucrurile mici, sa avem timp sa admiram cerul, o frunza, o floare, iar cei care ma cunsc de ceva vreme, stiu cat e de important pentru mine sa fiu atenta mereu la aceste detalii care imi fac mereu viata mai buna.


  Daca stiti ca aveti pe cineva in preajma care are nevoie de un imbold de-a se reconecta cu natura si cu firescul, aceasta carte e cea mai nimerita pentru a o face cadou.


Kissez!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Crema pentru ten Apidermin -review

  Hello! Fiind destul de multumita de Apidermaliv, care teoretic nu era pentru tenul meu, am decis sa cumpar un recipient micut de Apidermin. Varianta la 30 de ml costa 7,5 de lei si am luat-o dintr-un plafar.   Logic, am avut mari asteptari. Contine vitamina A si laptisor de matca, toate ingredientele sunt ok si este potrivita pentru tenul uscat.  In primul rand, ambalajul e dragalas, dar poleiala aurie dispare in cateva secunde. Spre exemplu, eu am avut-o in geanta vreo ora-doua de cand am cumparat-o si pana am ajuns acasa si deja arata ca trecuta printr-o mie de maini.   Acum sa trecem la produsul propriu-zis: cand am deschis recipientul am simtit un miros destul de puternic, dar nu deranjant. Textura (uimitor) pare mai light decat la Apidermaliv. Am avut impresia ca va intra rapid in piele, dar s-a format un soi de pelicula. Nu reprezinta o baza buna de machiaj, asa ca am inceput s-o folosesc seara. Din pacate, nu mi se potriveste. Nu are niciun efect asu...

Sondaje online: Daedalus plateste sau nu?

   Hello! Poate va aduceti aminte, la un moment dat spuneam ca experimentez putin cu sondajele online si ca sunt inscrisa in mai multe paneluri. La Daedalus am cont de multa vreme, am pierdut deja notiunea timpului. Am primit cateva invitatii la sondaje, apoi a inceput o perioada lunga de liniste. Intamplarea a facut sa citesc pe alte bloguri ca sunt seriosi, ca platesc, ca exista destule chestionare, dar eu tot nu primeam nimic. Le-am dat un mail, i-am intrebat ce se intampla si daca persoanele nou inscrise au sanse mai mari de invitatii la sondaj decat membri vechi. Logic era ca nu, asta mi-au si raspuns, dar dupa schimbul de mailuri am inceput sa mai primesc pe ici pe colo cate-un sondaj.    In primul rand, sa nu asteptati sa va imbogatiti! Mie totusi mi se pare de viitor aceasta abordare, plus ca-mi place sa completez chestionare, insa e clar ca remuneratia e mica si banii se strang destul de greu. Cu toate astea, comparativ cu alte paneluri, chestionarele sun...

De ce sa NU mergi la REVEDEREA de 10 ani de la terminarea liceului

  Hello! Vine vremea in viata celor mai multi dintre oameni in care trecerea timpului se simte destul de acut. Unul dintre aceste momente e chiar REVEDEREA de 10 ani de la terminarea liceului. Am postarea aceasta in plan de vreo patru luni, dar de abia astazi o sa va dau motive sa nu mergeti. 1. Chiar daca te-ai despartit acum 10 ani cu lacrimi in ochi si cu patru batiste la nas, jurand colegilor tai ca vei veni si de pe luna la marea intalnire, inainte de eveniment realizezi ca... nu-ti mai pasa si chiar n-ai chef sa le vezi mutrele. Ce-o fi fost in capul tau cu un deceniu in urma de plangeai de-ti sarea camasuta pe tine? 2. Pentru ca reuniunile de genul acesta sunt prilej de exagerare a reusitelor si de ascundere sub pres a chestiunilor mai putin laudabile: - cei cu copii ii vor privi compatimitor pe cei fara, neputand sa creada ca exista oameni care chiar nu vor odrasle, parandu-le chiar rau ca ei sunt atat de norocosi, dar nu-ti vor sufla o vorba ca azi noapte n-au inchis...