Treceți la conținutul principal

Ochi de pisica

   Salutare! Pe Margaret Atwood am decoperit-o cu multi ani in urma, inainte de trend-ul cu Povestea slujitoarei, asa ca am simtit ca am fost cu un pas inainte. De atunci, am mai explorat cate putin din operele ei, dar majoritatea a ramas pe un wishlist nebifat inca si chiar daca multe romane ma tentau, am decis sa ma opresc prima data asupra celui denumit Ochi-de-pisica.


   Am observat ca autoarea prefera sa scrie carti lungi si ca ii place sa dea o sumedenie de amanunte, iar acest roman nu dezamageste. Are aproape 600 de pagini si este, practic, o poveste de viata, a carei personaj principal este Elaine, o pictorita celebra, al carui parcurs il urmarim din copilarie, pana in momentul apogeului profesional si la cumpana maturitatii catre varsta a treia. La fiecare etapa de viata, Elaine este surprinsa trecand prin diferite trairi. Dorinta de integrare, de a-si gasi identitatea, de a-si gasi calea si de a-si urma pasiunile. Greselile, alegerile bune, momente de viata. In plus, cartea abordeaza foarte direct problema bulying-ului intre fetele aflate la varsta premergatoare adolescentei, rivalitatea nesanatoasa si puternica influenta negativa pe care o poate avea acest fenomen.


  Nu m-am atasat deloc de personajul principal. Chiar daca a trecut prin momente foarte dificile, nu m-am regasit deloc in alegerile ei si in felul ei de-a fi. Am incercat sa fac o paralea cu mine in adolescenta si sunt sigura ca eu as fi avut alte reactii la un asemenea comportament. Elaine indura foarte multe, nu spune nimic, iar la maturitate, singura forma in care poate depasi incarcatura este arta. Doar prin pictura reuseste sa transmita real emotiile, dar pana si pe ea o surprinde cum percep alti oameni ceea ce-a creat.


  Cartea este interesanta si pot spune ca m-a luat un pic prin surprindere in ceea ce priveste subiectul. O gasiti pe Libris!


Kissez!

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Crema pentru ten Apidermin -review

  Hello! Fiind destul de multumita de Apidermaliv, care teoretic nu era pentru tenul meu, am decis sa cumpar un recipient micut de Apidermin. Varianta la 30 de ml costa 7,5 de lei si am luat-o dintr-un plafar.   Logic, am avut mari asteptari. Contine vitamina A si laptisor de matca, toate ingredientele sunt ok si este potrivita pentru tenul uscat.  In primul rand, ambalajul e dragalas, dar poleiala aurie dispare in cateva secunde. Spre exemplu, eu am avut-o in geanta vreo ora-doua de cand am cumparat-o si pana am ajuns acasa si deja arata ca trecuta printr-o mie de maini.   Acum sa trecem la produsul propriu-zis: cand am deschis recipientul am simtit un miros destul de puternic, dar nu deranjant. Textura (uimitor) pare mai light decat la Apidermaliv. Am avut impresia ca va intra rapid in piele, dar s-a format un soi de pelicula. Nu reprezinta o baza buna de machiaj, asa ca am inceput s-o folosesc seara. Din pacate, nu mi se potriveste. Nu are niciun efect asu...
38 de comentarii
Citiți mai multe

Sondaje online: Daedalus plateste sau nu?

   Hello! Poate va aduceti aminte, la un moment dat spuneam ca experimentez putin cu sondajele online si ca sunt inscrisa in mai multe paneluri. La Daedalus am cont de multa vreme, am pierdut deja notiunea timpului. Am primit cateva invitatii la sondaje, apoi a inceput o perioada lunga de liniste. Intamplarea a facut sa citesc pe alte bloguri ca sunt seriosi, ca platesc, ca exista destule chestionare, dar eu tot nu primeam nimic. Le-am dat un mail, i-am intrebat ce se intampla si daca persoanele nou inscrise au sanse mai mari de invitatii la sondaj decat membri vechi. Logic era ca nu, asta mi-au si raspuns, dar dupa schimbul de mailuri am inceput sa mai primesc pe ici pe colo cate-un sondaj.    In primul rand, sa nu asteptati sa va imbogatiti! Mie totusi mi se pare de viitor aceasta abordare, plus ca-mi place sa completez chestionare, insa e clar ca remuneratia e mica si banii se strang destul de greu. Cu toate astea, comparativ cu alte paneluri, chestionarele sun...
60 de comentarii
Citiți mai multe

De ce sa NU mergi la REVEDEREA de 10 ani de la terminarea liceului

  Hello! Vine vremea in viata celor mai multi dintre oameni in care trecerea timpului se simte destul de acut. Unul dintre aceste momente e chiar REVEDEREA de 10 ani de la terminarea liceului. Am postarea aceasta in plan de vreo patru luni, dar de abia astazi o sa va dau motive sa nu mergeti. 1. Chiar daca te-ai despartit acum 10 ani cu lacrimi in ochi si cu patru batiste la nas, jurand colegilor tai ca vei veni si de pe luna la marea intalnire, inainte de eveniment realizezi ca... nu-ti mai pasa si chiar n-ai chef sa le vezi mutrele. Ce-o fi fost in capul tau cu un deceniu in urma de plangeai de-ti sarea camasuta pe tine? 2. Pentru ca reuniunile de genul acesta sunt prilej de exagerare a reusitelor si de ascundere sub pres a chestiunilor mai putin laudabile: - cei cu copii ii vor privi compatimitor pe cei fara, neputand sa creada ca exista oameni care chiar nu vor odrasle, parandu-le chiar rau ca ei sunt atat de norocosi, dar nu-ti vor sufla o vorba ca azi noapte n-au inchis...
65 de comentarii
Citiți mai multe