Salutare! Anul acesta a debutat cu o perioada de citit destul de intens. Am luat unele romane care mi-au placut mult si le-am parcurs pentru a doua sau a treia oara, dar am adaugat in biblioteca mea si titluri proaspete. Acest taram al blandetii scrisa de William Kent Kruger a fost printre alegerile mele fiindca imi doream sa citesc altceva, un subiect diferit, o abordare neobisnuita, ceva nou.
Actiunea romanului are loc in timpul Marii Crize in Minnesota anului 1932. Intr-o perioada in care se incerca reeducarea copiilor amerindieni ramasi orfani sau separati brutal de familiile lor, aparitia a doi copii albi la scoala Lincoln e destul de neobisnuita. Albert si Odie au ramas orfani, se au doar unul pe celalalt, insa cei doi frati sunt foarte diferiti: primul incearca sa se supuna regulilor scolii Lincoln, e mai matur, cumpatat si intelept, iar Odie e un tip inteligent, dar razvratit si care reuseste sa mentina anitipatia directoarei. Pe ici-pe colo, vietile lor sunt presarate cu oameni buni si promisiunea unei vieti mai usoare, dar destinul crud ii arunca mereu in fata unor provocari care ii maturizeaza inainte de vreme. De nevoie, cei doi fug in lume alaturi de un baiat indian ramas mut si o fetita incantatoare ce ascunde un secret aproape magic. Patru copii orfani, dornici sa se apere intre ei si sa-si croiasca un rost in viata. Asa cum scrie si in descriere, romanul aminteste foarte bine de Hucklebery Finn si de Aventurile lui Tom Sawyer.
Odie e personajul principal tocmai din cauza ca e rebel si pentru ca intra in incurcaturile cele mai grozave chiar si atunci cand nu-si doreste asta. In esenta, cartea are iz de poveste spusa la gura sobei, cu duiosie, insa abordeaza subiecte serioase si dificile, ceea ce o face potrivita pentru cititorii preadolescenti dar si pentru cei mai in etate. O gasiti pe Libris!
Kissez!
Comentarii
Trimiteți un comentariu