Bastarda Istanbulului

   Salutare! Sunt perioade in care ma inspir din social media pentru urmatoarele lecturi. Asa s-a intamplat si cu Bastarda Istanbulului a lui Elif Shafak, carte pe care am vazut-o destul de des in postarile inspirationale de pe Instagram. Ceva m-a intrigat la acest titlu, iar dupa ce i-am citit descrierea, am fost convinsa ca vreau sa descopar mai multe.

  Inca din primele pagini mi-am dat seama ca stilul e nou, captivant si ca lectura are ceva unic. Marea parte a actiunii se desfasoara, bineinteles, la Istanbul, oras pe care l-am vizitat, din fericire si care m-a facut sa gust din plin o lume fascinanta, condimentata si efervescenta in acelasi timp. La Istanbul totul tine de gust, culoare si miscare fluida, orasul are o intensitate pe care nu am intalnit-o pana cand l-am vizitat. Ei bine, in Bastarda Istanbulului am regasit mare parte din viata trepidanta pe care o remarcasem. M-am afundat in lectura imediat ce am cunoscut-o pe Zeliha, o tanara care nu se poate conforma normelor, o adevarata aparitie. Mai degraba pare usuratica, parca nu prea ia lucrurile in serios. In plus, cu cat familia ei este mai conservatoare, cu atat Zeliha e, parca, mai ostentativa. Asa cum se intampla in majoritatea cazurilor, ostentatia ascunde deseori nefericire, iar Zeliha are un secret pe care nu doreste sa-l divulge nimanui. 

 Cartea merge pe mai multe planuri: Zeliha la nouasprezece ani cand naste o fetita - Asya, iar apoi tot ea, la aproximativ douazeci de ani dupa acest eveniment. Intre fiica si mama exista asemanari izbitoare, dar si ziduri care par greu de trecut. Amandoua locuiesc, in continuare, cu femeile din familia lor. Se pare ca barbatii au viata scurta si singurul care a supravietuit este fratele Zelihei, care a ajuns in Arizona si nu s-a mai intors la Istanbul nici macar pentru cateva zile. Nu pare dornic sa-si vada familia, desi a fost tratat ca un mic zeu inca de la nastere. In Arizona isi cunoaste sotia si fiica vitrega, pe Armanoush, cu origini armene.

  Intr-o buna zi, cele doua tinere, Asya si Armanoush sunt puse fata in fata si legatura lor devine tot mai puternica, desi fac parte din doua lumi diferite. Cartea sondeaza probleme etnice, etice, reale si fantastice, in care apar si elemente mistice. In general, e o carte care mi-a placut. Finalul se intrevede de la un anumit punct, dar ca cititor, iti doresti totusi, o alta turnura fiindca secretul Zelihei e greu de digerat. Romanul are o duritate dar si un magnetism pe care insasi Zeliha le are. Asadar, recomand aceasta carte! Iau in calcul si alte titluri ale acestei autoare, disponibile pe Libris.

Kissez!