Hello! De cand am primit aceasta carte, curiozitatea mi-a fost atatata la maxim, deoarece Jeffery Deaver ma convinsese cu Colectionarul de oase si eram decisa sa mai citesc si alte titluri.
Am decis ca trebuie sa ma apuc imediat de ea in momentul in care am aflat ca marea parte a actiunii din Gradina fiarelor se petrece in vara anului 1936, vara in care Olimpiada s-a desfasurat la Berlin.
Personajul principal, Paul Schumann, este un mercenar din New York. Nu omoara din placere, ci pentru ca asa a fost conjunctura si chiar daca e foarte bun in meseria sa, la un moment dar este incoltit iar inchisoarea si scaunul electric par singurul viitor posibil. Cu toate acestea, primeste o propunere interesanta: o crima la nivel inalt care odata pusa la cale i-ar sterge tot trecutul de mercenar.
Paul Schumann pleaca in Germania, la Berlin, chiar in perioada premergatoare Olimpiadei, jucand rolul unui jurnalist sportiv. Misiunea lui este de a-l omori pe Reinhard Ernst, unul dintre oamenii de baza din jurul lui Hitler si care e un mare pericol prin pozitia lui de arhitect al planului de reinarmare clandestina.
Misiunea pare foarte grea inca de la inceput, dar devine aproape imposibila intr-un Berlin securizat la maximum, in care fiecare rasuflare si fiecare gand devine controlat de Gestapo, SS, Kripo...
O consider una dintre cele mai bune carti citite de mine. Cartea este plina de actiune, te capteaza din prima, consider ca este usor si cursiv scrisa chiar daca e foarte complexa. In plus, romanul pare rupt din viata reala, deoarece, pe langa personaje fictive ca Paul Schumann si Reinhard Ernst, apar cu roluri importante si Hitler, Goebbels, Goring sau Himmler.
Apar multe rasturnari de situatii, unele previzibile, altele care m-au surprins si m-au captivat si mai tare. Am alergat alaturi de Paul prin tot Berlinul si am simtit agitatia unui om vanat din toate partile. Oricum, nu e cu happy-end-ul la care probabil v-ati astepta.
Am devorat-o in trei seri si daca nu ma controlam, probabil as fi citit-o fara intrerupere, fara somn si fara mancare si apa. M-am chinuit literalmente s-o citesc mai lent si sa o savurez, desi deseori eram tentata sa parcurg cu cea mai mare rapiditate paginile.
Unul din personajele care mi-a placut mult a fost detectivul Kohl care nu m-a dezamagit si care nu mi-a displacut inca de la inceput, un om foarte inteligent prins intre dragostea fata de tara si dragostea fata de adevar si care uneori se juca cu focul.
Clar, va recomand aceasta carte, chiar daca gusturile oamenilor pot fi foarte diferite. O puteti gasi chiar la reducere aici, are un pret foarte bun si e un roman ce merita locului lui special in biblioteca Bineinteles ca acum vreau sa citesc toate cartile lui Deaver :).
Kissez!
Am decis ca trebuie sa ma apuc imediat de ea in momentul in care am aflat ca marea parte a actiunii din Gradina fiarelor se petrece in vara anului 1936, vara in care Olimpiada s-a desfasurat la Berlin.
Personajul principal, Paul Schumann, este un mercenar din New York. Nu omoara din placere, ci pentru ca asa a fost conjunctura si chiar daca e foarte bun in meseria sa, la un moment dar este incoltit iar inchisoarea si scaunul electric par singurul viitor posibil. Cu toate acestea, primeste o propunere interesanta: o crima la nivel inalt care odata pusa la cale i-ar sterge tot trecutul de mercenar.
Paul Schumann pleaca in Germania, la Berlin, chiar in perioada premergatoare Olimpiadei, jucand rolul unui jurnalist sportiv. Misiunea lui este de a-l omori pe Reinhard Ernst, unul dintre oamenii de baza din jurul lui Hitler si care e un mare pericol prin pozitia lui de arhitect al planului de reinarmare clandestina.
Misiunea pare foarte grea inca de la inceput, dar devine aproape imposibila intr-un Berlin securizat la maximum, in care fiecare rasuflare si fiecare gand devine controlat de Gestapo, SS, Kripo...
O consider una dintre cele mai bune carti citite de mine. Cartea este plina de actiune, te capteaza din prima, consider ca este usor si cursiv scrisa chiar daca e foarte complexa. In plus, romanul pare rupt din viata reala, deoarece, pe langa personaje fictive ca Paul Schumann si Reinhard Ernst, apar cu roluri importante si Hitler, Goebbels, Goring sau Himmler.
Apar multe rasturnari de situatii, unele previzibile, altele care m-au surprins si m-au captivat si mai tare. Am alergat alaturi de Paul prin tot Berlinul si am simtit agitatia unui om vanat din toate partile. Oricum, nu e cu happy-end-ul la care probabil v-ati astepta.
Am devorat-o in trei seri si daca nu ma controlam, probabil as fi citit-o fara intrerupere, fara somn si fara mancare si apa. M-am chinuit literalmente s-o citesc mai lent si sa o savurez, desi deseori eram tentata sa parcurg cu cea mai mare rapiditate paginile.
Unul din personajele care mi-a placut mult a fost detectivul Kohl care nu m-a dezamagit si care nu mi-a displacut inca de la inceput, un om foarte inteligent prins intre dragostea fata de tara si dragostea fata de adevar si care uneori se juca cu focul.
Clar, va recomand aceasta carte, chiar daca gusturile oamenilor pot fi foarte diferite. O puteti gasi chiar la reducere aici, are un pret foarte bun si e un roman ce merita locului lui special in biblioteca Bineinteles ca acum vreau sa citesc toate cartile lui Deaver :).
Kissez!
pare o carte interesanta. Desi nu prea citesc de obicei carti atat de "realiste", aceasta pare a se apropia de gusturile mele.. :D
RăspundețiȘtergerete pupacesc!
mie mi s-a parut foarte foarte buna :).
ȘtergereNu stiu daca e neaparat pe gustul meu aceasta carte, dar daca s-ar ivi ocazia i-as da o sansa si as citi-o :)
RăspundețiȘtergeres-ar putea sa te surprinda intr-un mod foarte placut.
ȘtergereSuna tare bine :) Berlin - orasul meu preferat, prezenta unor personaje reale - se leaga de faptul ca studiez istoria contemporana.
RăspundețiȘtergerela fix ;).
Ștergeremie-mi plac cartile fara final previzibil, sunt satula de " and they lived happily ever after!"
RăspundețiȘtergeresi eu am cam aceeasi parere :).
ȘtergereNu am citit nimic de acest autor.
RăspundețiȘtergereDupa ce am incheiat anul cu "Inferno" al lui Brown (un moft al meu pe care mi l-am satisfacut de Craciun) am inceput 2014 cu "Nimic nou pe frontul de vest" si vb lui Cherry- e cam prea realista la inceput de an, poate ar fi fost de preferat ceva mai soft ;)
eu am vrut sa incep in forta :)).
Ștergere