Salutare! In ultimii ani au aparut cateva titluri care au creat multa agitatie. Fata din tren si Pacienta tacuta au facut parte dintre ele si nu cred sa mai existe cineva care sa nu stie macar titlurile lor. In general, sunt cam reticenta sa ma napustesc la carti indelung laudate, dar, pe de alta parte, curiozitatea fenomenului ma atrage. Stiam ca voi citi la un moment dat Fata din tren, dar nu ma grabeam. De abia acum a venit momentul ei, iar sentimentele pe care mi le-a creat m-au facut sa aman cateva zile publicarea acestui articol.
Nu degeaba am mentionat in debutul postarii Pacienta tacuta. Pentru mine sunt in aceeasi categorie: carti pe care am tinut sa le citesc ca sa pot sa-mi fac o parere si sa am argumente, dar care nu ma imbogatesc. Fata din tren incepe promitator, iar subiectul este unul interesant. O tanara cu viata facuta vraiste, cu probleme legate de alcool pe nume Rachel, face zilnic acelasi drum cu trenul. Pe parcursul calatoriei, observa casele si oamenii. Cand o femeie din zona e ucisa, Rachel nu se poata abtine sa nu se implice in caz.
Stilul alert si subiectul m-au prins din primele pagini, dar pe urma, interesul a inceput sa-mi scada. Ceva acolo incepea sa fie neverosimil. Cu totii stim ca mai toate romanele politiste au rasturnari dramatice de situatie, dar aici mie mi-a dat cu virgula. In goana de-a face povestea senzationala, mi se pare ca s-a ajuns la exagerari. Cu Rachel nu am empatizat decat pana la un punct. Personajele nu mi-au placut, povestea mi s-a parut ca o ia intr-o zona abrupta, greu de controlat. Din nou a aparut reteta din Pacienta tacuta: sex, senzational si psihic facut harcea-parcea. Modul in care toate au fost puse la un loc a fost prea mult. Colac peste pupaza, am inceput sa banuiesc cine e criminalul cu mult inainte de final si am fost sigura dintr-o fraza scurta pe care am citit-o la un moment dat. Finalul e pur si simplu prea de tot, in zona girl power, cumva, pe care nu am reusit sa-l percep ca fiind intens, asa cum se dorea.
Ca de obicei, tin sa mentionez ca nu vreau sa influentez nimanui parerea despre aceasta carte, dar, din momentul in care mi-am asumat ca o citesc si ca voi scrie despre ea, prefer s-o fac cu sinceritate. De asemenea, daca aveti pe lista acest roman si vreti sa il cititi, perseverati in decizie tocmai pentru a va forma propria parere! Pana la urma, Paula Hawkins a ajuns sa aiba o carte puternic mediatizata, care face parte din trend-ul ultimilor ani si e bine sa stim ce si cum. O gasiti pe Libris!
Kissez!
Am avut aceeași părere ca tine imediat ce am citit-o, acum câțiva ani: a fost unul dintre titlurile la care am vrut să-mi satisfac curiozitatea de cum a început să devină populară. N-a fost chiar nici pierdere de timp, însă nici prea impresionantă. La fel ca tine, am intuit inclusiv finalul, de la un punct.
RăspundețiȘtergerePacienta tăcută încă nu mi-a stârnit curiozitatea, iar dacă zici că se și aseamănă cu aceasta, cu atât mai puțin. Nu exclud complet s-o iau pe viitor, dar momentan am multe altele pe listă.
dupa ce am publicat articolul acesta, am decis sa caut recenzii ale cartii, inainte nu, fiindca nu doream sa ma las influentata de cele citite. culmea, recenziile sunt mai interesante decat cartea in sine, semn ca romanul chiar a avut mega-impact. dar tot nu mi-am schimbat parerea.
Ștergereimediat le-am asociat, mi se par in acelasi stil. as fi putut chiar sa cred ca sunt scrise de acelasi autor...