Hello! Aproape toata lumea considera ca gandirea barbatilor este foarte diferita de cea a femeilor. Se spune ca ele sunt mai sensibile, mai usor de impresionat, mai empatice, ca locul lor este departe de luptele si rafuielile barbatilor, ca anumite treburi nu sunt pentru femei. Ca ele trebuie ocrotite si tinute departe de primejdii. Dar in momentul in care incepe un razboi, toate aceste idei dispar si femeile pot lupta cot la cot cu barbatii. Diferenta este ca amintirile unei femei sunt diferite. In timp ce barbatii isi aduc aminte de date, comandanti, conceptii si decoratii, o femeie isi aduce aminte de ea, de ceea ce simtea, de ceea ce-i lipsea si de sacrificiile pe care le-a facut. Svetlana Aleksievici si-a propus sa ne arate razboiul din punctul de vedere al tinerelor fete rusoaice plecate pe front si care au luptat impotriva ocupatiei. Care pe post de infirmiera, care in miscarea de rezistenta, care in prima linia a frontului impuscand, cautand bombe sau adunand ranitii.
O femeie intr-o lume preponderent formata din barbati este ba ocrotita de ei, ba folosita. O femeie pe front are menstruatie si n-are nici tifon ori vata la indemana, se imbraca in haine si isi trage bocanci cu o gramada de numere mai mari care o ranesc, viseaza la rochiile ei frumoase de acasa si uneori poarta cercei noaptea, cand doarme, ca sa nu uite cum e sentimentul. Dar o femeie poate fi mai darza decat barbatii si de la o varsta foarte frageda sa faca fata iadului.
Cartea e buna, cu multe povesti personale. Eu cred ca m-am asteptat, insa, la ceva putin mai diferit dupa prefata, dar adevarul e ca serialul meu preferat din toate timpurile, M*A*S*H*, care urmareste o echipa de medici americani trimisi in Coreea de Sud pe parcursul razboiului coreean dintre 1950-1953, mi-a format o impresie foarte puternica despre razboaie, despre supravietuire si despre munca dedicata. Daca va atrage subiectul si va place Razboiul nu are chip de femeie, sa va uitati si la serialul meu preferat, n-o sa regretati. Iar cartea o gasiti in categoria literatura universala, pe Libris.
Kissez!
O femeie intr-o lume preponderent formata din barbati este ba ocrotita de ei, ba folosita. O femeie pe front are menstruatie si n-are nici tifon ori vata la indemana, se imbraca in haine si isi trage bocanci cu o gramada de numere mai mari care o ranesc, viseaza la rochiile ei frumoase de acasa si uneori poarta cercei noaptea, cand doarme, ca sa nu uite cum e sentimentul. Dar o femeie poate fi mai darza decat barbatii si de la o varsta foarte frageda sa faca fata iadului.
Cartea e buna, cu multe povesti personale. Eu cred ca m-am asteptat, insa, la ceva putin mai diferit dupa prefata, dar adevarul e ca serialul meu preferat din toate timpurile, M*A*S*H*, care urmareste o echipa de medici americani trimisi in Coreea de Sud pe parcursul razboiului coreean dintre 1950-1953, mi-a format o impresie foarte puternica despre razboaie, despre supravietuire si despre munca dedicata. Daca va atrage subiectul si va place Razboiul nu are chip de femeie, sa va uitati si la serialul meu preferat, n-o sa regretati. Iar cartea o gasiti in categoria literatura universala, pe Libris.
Kissez!
Mie mi-a placut foarte mult, mi-a transmis o multime de stari. Chiar merita! :)
RăspundețiȘtergerestiu, stiu :). la tine am vazut cartea prima data, daca nu ma insel.
Ștergere