Treceți la conținutul principal

Supravietuitorii

  Salutare! Stiti momentul ala placut cand ai in fata o carte de peste cinci sute de pagini, timp si chef de lectura, iar dupa primele zece-douazeci esti atat de prins in poveste incat nu mai vrei sa dai drumul romanului din mana? Asa am patit eu cu Supravietuitorii. Cu toate ca numai in ultimul an v-am povestit despre mai multe romane bune legate de Holocaust, acesta nou descoperit m-a facut sa-l citesc de parca as fi depins eu insami de el. Una din recenziile de pe coperta spate a suprins atat de bine impresia pe care mi-a lasat-o si mie: un roman viu! Cumva, personajele si modul in care e scrisa cartea iti intra la suflet, te atasezi de toti componentii familiei Kurc si iti doresti ca totul sa se termine pe cat de bine posibil.


  Cartea urmareste familia Kurc, evrei din Polonia, pe durata a sapte ani, de la inceputul razboiului pana la o perioada dupa si povestea ajunge pe cinci continente. Sol si Nechuma sunt parintii, undeva in jurul varstei de cincizeci de ani, iar copii lor, adulti deja: Genek, Mila, Addy, Jakob si Halina. Universul lor e spulberat din momentul in care incepe prigoana impotriva evreilor. Fiind o familie numeroasa, nu pot ramane mereu impreuna, chiar daca fac eforturi in acest sens, si fiecare dintre ei trebuie sa reuseasca sa se descurce pe cont propriu in acel infern care domnea in Europa. Unii ajung in ghetou, altii fac rost de acte false, se raspandesc in zari, iar apoi se reintalnesc, fiecare dintre ei fiind supusi la nenumarate situatii limita. Parca povestea lui Addy e ceva mai...usoara, daca poti spune despre asa ceva ca e usor, insa el reuseste sa plece primul din Europa. Marea durere e ca timp de sapte ani orice comunicare intre Addy si restul familiei e oprita. Toti au firi diferite, insa fiecare dintre ei reuseste sa treaca peste destinul sau: Genek ajunge la un moment dat in Siberia, Mila e nevoita sa-si protejeze fetita care are doar un an la inceputul razboiului, Jakob, un tip rezervat e nevoit sa fie stalp, Halina, rasfatata familiei, devine descurcareata si mai darza decat si-ar fi putut ea imagina, iar Addy trebuie sa traiasca sub permanenta apasare a gandului daca o sa-si mai vada vreodata rudele. Dintre toate povestile, parca cel mai aproape i-am simtit pe Jakob si pe sotia lui, Bella, o fata blanda, dar deosebit de puternica, in final.

  Cartea este bazata pe fapte reale, iar autoarea, Georgia Hunter, este nepoata lui Addy. Pe langa povestea impresionanta de familie, cartea este imbogatita cu scurte fragmente despre evenimentele istorice, care fac cititorul sa inteleaga mai bine desfasurarea actiunii. Romanul este foarte personal, fiecare dintre eroi fiind portretizat in detaliu. Cu toate acestea, lectura este cursiva, iar eu am terminat cartea in doua zile, atat de mult mi-a placut. O gasiti pe Libris si in varianta originala, sub numele de We were the lucky ones!

  Daca mai stiti carti despre Holocaust pe care nu le-am citit inca, sa-mi spuneti!


Kissez!

Comentarii

  1. Cred că ți-am zis deja că aș vrea și eu s-o iau, e pe lista aia lungă, oricum mă tentează tot ce e pe subiect. Sub un cer sângeriu ai citit? Recomand pentru povestea reală pe care o are la bază - și pentru că acțiunea se desfășoară în Italia, iar despre ce se întâmpla acolo s-a scriu foarte puțin.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. si pe mine. asta mi-a scapat, o sa incerc sa tin minte si s-o si iau in viitoarul apropiat. mersi! :)

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Impresiile mele despre cura cu spirulina

   Hey! Prin primavara m-am hotarat sa fac o cura cu spirulina pentru ca ma simteam cam vlaguita si aveam probleme destul de urate cu tenul. Inca de la inceput tin sa precizez ca nu am cunostinte in domeniu, ca m-am informat doar pe internet si ca experienta mea se poate sa fie diferita fata de a altora.   Nu prea imi place sa-mi administrez eu tratamente si suplimente, insa dupa ce am citit mai multe articole, am ajuns la concluzia ca spirulina este o mica minune ce aduce beneficii in aproape orice situatie si asa m-am decis sa incep o cura de aproximativ sase saptamani. Intai am cumparat un flacon de la Fares(spirulina+urzica, 60 de pastile-23 lei), apoi am ales Alevia (1+1 gratis, in total 60 de pastile-13 lei). Am luat cate-o pastila dimineata, la pranz si seara.    Parerile asupra efectelor sunt foarte variate, mai ales in ceea ce priveste slabirea/ingrasarea. Cred totusi ca am auzit mai multe voci care indeamna la consumul de spirulina in cazul in care se doreste o scader

Sondaje online: Daedalus plateste sau nu?

   Hello! Poate va aduceti aminte, la un moment dat spuneam ca experimentez putin cu sondajele online si ca sunt inscrisa in mai multe paneluri. La Daedalus am cont de multa vreme, am pierdut deja notiunea timpului. Am primit cateva invitatii la sondaje, apoi a inceput o perioada lunga de liniste. Intamplarea a facut sa citesc pe alte bloguri ca sunt seriosi, ca platesc, ca exista destule chestionare, dar eu tot nu primeam nimic. Le-am dat un mail, i-am intrebat ce se intampla si daca persoanele nou inscrise au sanse mai mari de invitatii la sondaj decat membri vechi. Logic era ca nu, asta mi-au si raspuns, dar dupa schimbul de mailuri am inceput sa mai primesc pe ici pe colo cate-un sondaj.    In primul rand, sa nu asteptati sa va imbogatiti! Mie totusi mi se pare de viitor aceasta abordare, plus ca-mi place sa completez chestionare, insa e clar ca remuneratia e mica si banii se strang destul de greu. Cu toate astea, comparativ cu alte paneluri, chestionarele sunt ceva mai bine pla

Balsamuri de par Cien - reviews

  Salutare! Intr-o vreme cumparam foarte multe cosmetice din Lidl, pentru ca au preturi foarte accesibile si multe dintre ele s-au dovedit a fi bune. Intr-o vizita, acum cateva luni, ramasesem fara balsam si, la raft, doar doua variante Cien, marca proprie. L-am cumparat intai pe cel rosu, cu keratina, iar mai apoi l-am cumparat si pe cel auriu cu ulei de macadamia. Fiecare costa 7 lei pentru 200 ml.   Ambalajele sunt simple, dar au acel ceva care iti atrage atentia la rafturi. Amandoua au o textura densa si surprinzator! non-grasa. Primul are o aroma mai puternica, asemanatoare produselor pentru par vopsit, iar al doilea un miros mai dulce, mai cald. Pentru un par mediu spre lung mi se par excelente: cu o cantitate mica de produs am rezolvat problema si firele raman foarte frumos aranjate, hranite si mirosul balsamului persista foarte mult timp. Nici urma de imbacseala sau de par slinos si se clatesc foarte usor. Pe un par foarte lung se descurca chiar mai bine decat balsamuri n