Salutare! Am descoperit o noua carte de exceptie, asa ca mi-am dorit sa va povestesc si voua. De fapt, postarea de astazi vine de abia la ora aceasta fiindca mi-am petrecut aproape toata duminica citind. Din momentul in care am pus mana pe romanul lui Ruperto Long, cu greu m-am desprins de el. Fetita, despre care aflam inca din titlu ca privea trenurile plecand, e Charlotte, are noua ani si alaturi de fratele ei mai mare si parintii ei se lupta asiduu sa scape de nazisti. Blonda, nevinovata si mereu cu panglici colorate in par, Charlotte trece prin chinuri greu de imaginat pentru un copil atat de fraged. O buna parte a razboiului sta incuiata intr-un dulap, iar fiecare respiratie devine controlata. Conditia familiei ei se inrautateste pe zi ce trece. Cei patru sunt nevoiti sa plece prin Europa in cautarea unei vieti ceva mai bune, iar goana din calea nemtilor se succeda cu pitirea in locuri obscure.
Avand in vedere ca e o carte despre Holocaust, nu am sa va stric vreo surpriza daca va spun ca trenurile pe care le priveste Charlotte sunt trenurile cu evreii dusi in lagare. Fetita isi dezvolta acest obicei in Lyon si continua sa-l faca chiar daca e pe deplin constienta de insemnatatea a ceea ce vede.
Cartea mi se pare foarte buna si e constituita din pasaje povestite de insasi Charlotte, dar si altele, depanate de alti martori care au intrat mai mult sau mai putin cu familia fetei. In plus, cartea mi se pare remarcabila fiindca, de obicei, cartile despre Holocaust se concentreaza mai mult pe ghetouri si Auschwitz, iar aceasta este o poveste a unei familii prigonite, care mereu incearca sa scape.
Bineinteles, aceasta carte e o lectie de viata si personajul Charlotte reuseste sa intruchipeze farama de speranta ramasa in asemenea vremuri pline de tumult si angoasa. Recomand Fetita care privea trenurile plecand, o s-o indragiti pe aceasta micuta nevoita sa se confrunte cu situatii impposibil de inchipuit. Gasiti cartea pe Libris.
Kissez!
P.S. M-a uns la suflet semnul de carte pe care l-au adaugat cei de la Libris in coletul meu!
Cartea mi se pare foarte buna si e constituita din pasaje povestite de insasi Charlotte, dar si altele, depanate de alti martori care au intrat mai mult sau mai putin cu familia fetei. In plus, cartea mi se pare remarcabila fiindca, de obicei, cartile despre Holocaust se concentreaza mai mult pe ghetouri si Auschwitz, iar aceasta este o poveste a unei familii prigonite, care mereu incearca sa scape.
Bineinteles, aceasta carte e o lectie de viata si personajul Charlotte reuseste sa intruchipeze farama de speranta ramasa in asemenea vremuri pline de tumult si angoasa. Recomand Fetita care privea trenurile plecand, o s-o indragiti pe aceasta micuta nevoita sa se confrunte cu situatii impposibil de inchipuit. Gasiti cartea pe Libris.
Kissez!
P.S. M-a uns la suflet semnul de carte pe care l-au adaugat cei de la Libris in coletul meu!
Comentarii
Trimiteți un comentariu